Ministerul Finanțelor obține 135,5 milioane de lei de la bănci
Ministerul Finanțelor a obținut, marți, 135,5 milioane de lei de la bănci prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive. Aceasta urmează după ce luni a împrumutat 903 milioane de lei prin două emisiuni de obligațiuni de stat, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). În total, statul a atras peste un miliard de lei în doar două zile, în contextul unei datorii guvernamentale care a depășit 60,2% din PIB în noiembrie 2025.
Împrumuturile sunt realizate într-o perioadă în care costurile de finanțare rămân ridicate, iar presiunile asupra bugetului de stat continuă, pe fondul deficitului bugetar și al nevoilor de refinanțare a datoriei publice.
Dobânzi de peste 6% la noile emisiuni de obligațiuni
Conform BNR, Ministerul Finanțelor a atras luni 903 milioane de lei prin două emisiuni de obligațiuni de stat, cu dobânzi anuale de 6,64% și 6,11%. Marți, Ministerul a suplimentat împrumuturile prin sesiuni suplimentare, cu valori nominale de 55 milioane de lei și 80,5 milioane de lei. Băncile au transmis oferte în valoare de 85 milioane de lei și 130 milioane de lei, indicând un interes ridicat pentru titlurile de stat, dată fiind atractivitatea randamentelor.
Planul de finanțare pentru februarie 2026
Pentru luna februarie 2026, Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de la băncile comerciale în valoare totală de 7,7 miliarde de lei, sumă ce poate include încă 15% din valoarea nominală adjudecată la licitațiile de referință, prin sesiuni suplimentare. Această sumă este cu 2,3 miliarde de lei mai mică decât cea din ianuarie 2026, când statul a avut planificate împrumuturi de aproximativ 10 miliarde de lei.
Sumele atrase sunt destinate refinanțării și rambursării anticipate a datoriei publice, precum și finanțării deficitului bugetului de stat.
Presiuni asupra bugetului public
Analistul economic Adrian Negrescu a subliniat că nivelul ridicat al împrumuturilor reflectă presiunile structurale din bugetul public. El a menționat că România se împrumută mai ales pentru cheltuieli curente, cum ar fi pensii, salarii și alte cheltuieli sociale, în condițiile unor dobânzi de împrumut care rămân foarte mari.
Negrescu a avertizat că costurile ridicate ale finanțării ar putea exercita presiuni suplimentare asupra bugetului în anii următori, în special dacă ratele dobânzilor se mențin la niveluri ridicate, iar creșterea economică încetinește.
