România își propune să obțină fonduri suplimentare pentru apărare de la Uniunea Europeană
România cheltuiește 2,3% din PIB-ul său pentru armată în acest an și intenționează să crească această proporție la 3,5% până în 2030. Ministrul Apărării, Ionuș Moșteanu, a discutat despre eforturile Bucureștiului de a atrage fonduri pentru reînarmare din partea Uniunii Europene, subliniind că România dorește ca toți membrii UE să beneficieze de pe urma acestor fonduri, nu doar țările mari.
Moșteanu a declarat că majorarea cheltuielilor pentru apărare ar trebui să se traducă în noi fabrici și locuri de muncă în țară. „Dacă cheltuim banii oamenilor pentru apărare, este important ca ei să vadă că o parte din acești bani se întorc în țara lor, de exemplu, prin fabrici. Nu este vorba doar de cumpărarea de rachete din străinătate”, a spus el. România își propune să aibă o parte din producție în țară și să devină parte din lanțul de producție.
Provocările și obiectivele industriei de apărare
Industria de apărare din România este mai mică comparativ cu cea din țările occidentale, precum Franța, Germania, Italia și Suedia, ceea ce generează o dependență mai mare de furnizorii externi. Invazia Rusiei în Ucraina a determinat țările NATO să își crească obiectivele de cheltuieli pentru apărare, propunând o majorare de la 2% din PIB la 5% până în 2035. Comisia Europeană estimează că atingerea acestui obiectiv va necesita cheltuieli suplimentare de 288 de miliarde de euro pe an.
Modernizarea forțelor armate române, care utilizează echipamente învechite, constituie o provocare majoră. România, esențială pentru securitatea regională, găzduiește un grup de luptă NATO condus de Franța, inclusiv trupe americane.
Împrumuturi pentru apărare și condițiile acestora
Bucureștiul intenționează să devină al doilea cel mai mare utilizator al schemei SAFE a Uniunii Europene, cu un buget de 150 de miliarde de euro, solicitând împrumuturi cu dobândă redusă în valoare de 16,7 miliarde de euro pentru apărare. Conform lui Moșteanu, două treimi din acești bani vor fi alocați pentru echipamente militare, iar restul pentru infrastructură. Condiția principală pentru achiziții în cadrul SAFE este ca randamentul industrial să rămână în România.
Un exemplu relevant este o licitație în curs, de 6,5 miliarde de euro, pentru peste 200 de tancuri, care impune ca asamblarea finală să fie realizată în țară.
Parteneriatele internaționale și oportunitățile de producție
Guvernul român este deja un client important pentru producătorii străini de arme, cum ar fi SUA, Israel și Coreea de Sud, achiziționând recent sisteme de apărare aeriană Patriot și avioane de luptă F-35. România poate deveni un centru de producție de arme pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa, având facilități de producție existente.
Un alt avantaj al României este sectorul său auto dezvoltat, care poate sprijini rapid producția în industria de apărare. Moșteanu a subliniat că vor fi necesare noi fabrici pentru a satisface cererea crescută. De asemenea, România intenționează să reducă birocrația pentru a accelera investițiile în acest sector.
