Minunile naturii, legătura familială sau porția de umor: Cum se propagă rapid dezinformarea pe platformele sociale
O informație falsă, repetată de zeci sau sute de ori, poate ajunge să pară adevărată. Postările care aparent provin din surse diferite au, de fapt, texte identice, uneori chiar și cu greșeli identice. Acestea se multiplică rapid și într-un interval scurt de timp. Unele pagini își atrag mai întâi audiența cu divertisment sau conținut religios, apoi își schimbă brusc numele și încep să distribuie conținut politic. Mesaje precum „Șoc”, „groază” sau „detalii de ultimă oră” sunt frecvent folosite pentru a capta atenția utilizatorilor, ceea ce este cunoscut drept clickbait, adică mesaje cu caracter senzațional, menite să stârnească curiozitatea.
În spatele unor postări aparent inofensive se pot ascunde rețele întregi de pagini cu scopuri variate. Specialiștii afirmă că unele urmăresc câștiguri din publicitate, în timp ce altele vizează amplificarea unei narațiuni și influențarea percepției publicului. Matei Vrabie, manager de programe la Funky Citizens, explică: „Noi am observat că un mesaj simplu, care poate, să zicem, la final are «detalii în primul comentariu» sau «detalii de ultimă oră. Șoc! Groază», lucruri care deja declanșează publicul când se uită la ele.”
Specialiștii monitorizează astfel de indicii. Ei discută despre „trigger”, care este un stimul ce provoacă o reacție emoțională imediată, determinând utilizatorii să deschidă sau să distribuie o postare. Vrabie adaugă: „Undeva la 600.000 de postări noi analizăm la două săptămâni, și jumătate dintre ele, aproximativ jumătate sau, uneori, chiar mai mult de jumătate dintre aceste postări sunt identice, adică au același text, nu schimbă nici măcar o virgulă.”
Isabella Neagu, jurnalist, ilustrează acest fenomen printr-un exemplu: „În timpul summitului de la Ankara, mesajul cu textul «De ce mai apărăm Europa? Trump lansează cel mai dur atac la adresa aliaților NATO» a apărut, însoțit de o poză cu Donald Trump, pe o pagină de Facebook. Căutând mai departe, găsim același text publicat de zeci de pagini într-un interval de câteva minute, cu nume diferite.”
Mihai Vacariu, coordonator al Centrului de Informare Strategică și Combatere a Dezinformării Strategius, susține: „Trebuie să vedem ce se ascunde în spatele acestor narațiuni, unde trebuie să ajungă aceste narațiuni și ce sentimente sau emoții să genereze pentru a determina ulterior un anumit comportament.” Cantitatea de postări contează, iar specialiștii descriu fenomenul prin termenul „overflow”, care se referă la amplificarea artificială a unui subiect prin sute de postări publicate într-un interval scurt.
Vrabie explică: „Când postezi 200, 300 de postări într-un interval foarte scurt, tu beneficiezi în momentul respectiv de un «overflow». Conținutul respectiv este amplificat artificial și ajunge în feed-ul mai multor oameni.” Emoția joacă de asemenea un rol crucial în manipulare. Vacariu menționează: „La frică, se renunță la rațiune și intră mintea în sistem de supraviețuire. Atunci asta devine adevărul, ceea ce te face pe tine să supraviețuiești, nu ceea ce te face pe tine să gândești rațional.”
Specialiștii subliniază că rețelele sociale au evoluat, iar acum, prin algoritmi și manipularea emoțiilor, se generează comportamente specifice. „Acum îl bagi într-un grup, îi furnizezi o identitate, și atunci îl manipulezi foarte ușor”, adaugă Vacariu.
Aceste rețele nu doar generează venituri prin trafic pe diverse site-uri, ci și facilitează răspândirea rapidă a unor narațiuni către un public vast. Paginile care astăzi publică rețete sau conținut de divertisment pot schimba radical tipul de conținut distribuit. Vrabie afirmă: „Putem avea schimbări de 20, 30, 40 de ori în ultimii ani.”
Specialiștii avertizează că, atunci când publicul este deja existent și fidel, se produce un „switch”, adică o schimbare bruscă a temei paginii. Vrabie precizează: „Atunci ne dăm seama că audiența a fost creată pe un anumit subiect, dar la un moment dat s-a făcut un «switch».”
Există semnale care pot ridica semne de întrebare pentru utilizatori. Vacariu observă: „Creștere foarte rapidă, comentarii și vizualizări din diverse colțuri ale lumii, ceea ce sugerează că sunt conturi plătite care acționează grupat.” Tot ceea ce devine viral într-un timp foarte scurt trebuie pus sub semnul întrebării.
În Republica Moldova, identificarea acestor rețele face parte din activitatea unei instituții specializate în comunicare strategică și combaterea dezinformării. Ana Revenco, director al Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării (STRATCOM), explică: „Specialiștii noștri urmăresc cum este construită și distribuită operațiunea ostilă.”
Utilizatorii trebuie să fie conștienți că totul poate începe cu o singură postare, iar în spatele ei pot exista zeci sau sute de postări identice. Rețelele sociale se adaptează rapid, urmărind subiectele aflate în atenția publicului, exploatând narațiuni variate.
