Moștenirea întunecată a anilor ’30: Impactul fascismului asupra extremismului contemporan din Europa și România
Legăm cuvântul „fascism” de obicei de Hitler și Mussolini, dar istoria ne arată că România a avut una dintre cele mai mari mișcări fasciste din Europa. De multe ori, istoria este mistificată, ceea ce face ca pericolul fascismului să nu fie recunoscut în prezent. Fascismul istoric a fost o realitate care a lăsat o moștenire profundă, iar după 1945 a fost demonizat și eliminat din sfera politică. Deși fascismul a fost scos în afara legii în multe cazuri, prăbușirea blocului socialist în 1989 a marcat începutul unei erodări a consensului antifascist, proces care continuă și astăzi. Politicienii din curentul dominant, populiștii de dreapta, evită orice asociere deschisă cu termenul de „fascist”, deși unele organizații neofasciste și neonaziste există la periferia politicului și recurg frecvent la acte de terorism.
În Europa contemporană, extremismul a fost alimentat de crizele politice și economice, iar tehnologia joacă un rol important în propagarea ideilor extremiste. Totuși, ideologia din spatele acestor mișcări este diferită de cea fascistă din perioada interbelică, deși ambele au un element antisistem. În România, fascismul a avut o popularitate remarcabilă în perioada interbelică, cu Mișcarea Legionară având un număr de membri raportat la populație mai mare decât Partidul Național Fascist din Italia sau Partidul Național-Socialist din Germania.
După 1945, figura lui Corneliu Zelea Codreanu și a Mișcării Legionare a fost supusă unei represiuni severe, dar această represiune a dus la transformarea lor în martiri ai națiunii române. În prezent, ideologia legionară nu a dispărut, ci a revenit în forță, iar glorificarea foștilor legionari este frecvent întâlnită. Antisemitismul a persistat în România, chiar dacă comunitatea evreiască s-a redus semnificativ. Fenomenele contemporane de antisemitism sunt strâns legate de viziunea pozitivă pe care o parte a societății românești o are față de Mișcarea Legionară.
În România, extremismul de dreapta a avut o traiectorie interesantă, cu o absență a partidelor de extremă dreapta în Parlament între 2004 și 2020, dar cu o revenire dramatică în 2020, odată cu succesul electoral al Partidului AUR. Această ascensiune a fost acompaniată de o creștere a popularității Mișcării Legionare, facilitată de mediile sociale. Legea 217 din 2015, care interzicea negarea Holocaustului și menționa explicit Mișcarea Legionară, a stârnit controverse uriașe în spațiul public românesc, evidențiind opoziția față de recunoașterea crimei fasciste.
Astăzi, este esențial să înțelegem fascismul ca pe un fenomen global, nu limitat doar la Italia și Germania. Mișcarea Legionară, prin popularitatea sa și antisemitismul său extrem, rămâne un exemplu major de extremism în istoria României. Într-o perioadă în care oamenii sunt din nou tentați de extrema dreaptă, este vital să ne amintim de consecințele tragice ale fascismului, inclusiv Al Doilea Război Mondial și Holocaustul.