Muzeul de Istorie Constanța: Când Marea Neagră s-a transformat într-un vast ținut înghețat
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța continuă seria amintirilor din orașul interbelic, aducând în atenție ziua de 4 februarie 1929, când marele îngheț a țintuit la mal, în Marea Neagră, vapoarele epocii moderne, blocate între sloiuri venite parcă de la Polul Nord. Dobrogenii erau obișnuiți cu iernile grele și cu crivățul necruțător, dar iarna din 1929 a fost probabil cea mai cruntă din ultimele decenii.
Pe 4 februarie 1929, când termometrele indicau valori sub minus 20 de grade, Marea Neagră a înghețat pe o distanță de peste 15 km de mal. Vapoarele solide ale epocii moderne au rămas blocate în gheață, incapabile să se mai deplaseze. Digurile portului s-au acoperit cu zăpadă și gheață, iar vântul a creat statui bizare din zăpadă și gheață. Locuitorii Constanței, cei mai curajoși dintre ei, au ieșit să facă fotografii pe uriașa întindere albă care a acoperit orașul, portul și marea.
Înghețul a avut consecințe grave: un tânăr fotograf și-a pierdut viața după ce a fost tras în adâncurile mării, iar doi căruțași lipoveni au murit înghețați, cu tot cu caii lor. Gerul a ucis animale domestice și câini de pripas, iar pe plajele de la 2 Mai și Vama Veche au fost găsiți mii de guvizi înghețați.
Mai la nord, în județul Tulcea, lupii înfometați au traversat marea înghețată pentru a ajunge în sate, iar imaginile cu aceste animale sălbatice au bântuit nord-dobrogenii timp de decenii. Înghețul a durat zile și săptămâni întregi, iar pe 10 februarie 1929 s-au înregistrat aproape -30 de grade, cea mai scăzută temperatură de până atunci. Activitatea cotidiană a fost sever afectată: comercianții au fost aproape de faliment, armatorii au pierdut averi, iar muncitorii portuari și-au pierdut locurile de muncă.
Cu toate acestea, odată cu venirea soarelui, iarna a început să se dezvăluie, iar viața a revenit la normal. Amintirea acelei ierni a rămas vie în memoria localnicilor, deși Dobrogea s-a mai confruntat cu înghețuri asemănătoare în anii 1953/1954, în anii ’70 și în iarna 1984/1985.
Fondatorul bioeconomiei, născut pe 4 februarie
Tot pe 4 februarie, dar în 1906, s-a născut Nicolae Georgescu-Roegen, matematician și economist de renume mondial, considerat fondatorul bioeconomiei. Roegen a scris numeroase lucrări, dintre care cea mai cunoscută este „Legea entropiei și procesele economice”. A studiat în România, Italia și Franța și a emigrat în Statele Unite în 1948, predând în mari universități din SUA, Elveția și Franța. A decedat pe 30 octombrie 1994, iar urna cu cenușa sa a fost adusă în țară și depusă pe Aleea Academicienilor din Cimitirul Bellu, București.
Magazinele Frații Simu – Reclama zilei din 1926
Reclama zilei din 1926 menționează: „La Magazinele Frații Simu – din strada Carol – se găsesc în permanență brânzeturi și mezeluri din renumita fabrică Rocus, articole coloniale, delicatese și conserve din fabricile Grivița și Știrbey, specialități de uleiuri și făină de lux.”
