Muzeul Național de Istorie a României găzduiește o revelație deosebită: comorile arheologice fascinante de la Callatis, prezentate pentru prima dată!

Muzeul Național de Istorie a României găzduiește o revelație deosebită: comorile arheologice fascinante de la Callatis, prezentate pentru prima dată!

Muzeul Național de Istorie a României anunță un eveniment de neratat cu ocazia unei descoperiri arheologice remarcabile care va fi dezvăluită în premieră, vineri, 12 septembrie a.c. Momentul special este organizat în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului și va aduce în prim-plan o piesă arheologică de excepție. Această inițiativă subliniază importanța cercetării, conservării și restaurării patrimoniului arheologic din România, evidențiind rolul lor esențial în consolidarea memoriei și identităților europene.

Colaboratorii implicați în acest eveniment includ Direcția Cultură și Sport Mangalia, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” București, Muzeul Municipiului București, Gigapixel, Metamorfozys, Kimet și Nuclear NDT Research&Services.

La data de 4 iulie a.c., arheologii aflați la săpături în situl Necropola tumulară a orașului antic Callatis, situat la 7 km nord de Mangalia, au descoperit trei cununi funerare aurite, precum și mai multe podoabe și piese de port din aur, bronz și sticlă. Obiectele datează din secolul III a. Chr. și au fost găsite într-un cavou de piatră acoperit de o movilă uriașă de pământ, de 12 m înălțime și 70 m diametru, care a aparținut cel mai probabil unei familii bogate de greci din Callatis.

Aceste cununi puteau fi oferite și în timpul vieții, fiind realizate din plante reale sau din metal și ceramică, pentru victorii în luptă, concursuri de atletism sau muzică, sau pentru merite civice deosebite. Cununile de la Callatis au avut cel mai probabil funcție funerară, simbolizând puritatea, aspirațiile la nemurirea sufletului și participarea familiei la ritualuri religioase de tip misteric, cum ar fi cele Orphico-Bachice și Eleusine. Mirtul și iedera, simboluri ale speranței în antichitate, au fost imitate de meșterii cununilor cu un mare realism și sensibilitate, utilizând cupru și ceramică aurite.

Descoperiri impresionante la Mangalia

În cadrul sitului „Necropola tumulară a orașului antic Callatis“, Muzeul Național de Istorie a României a efectuat săpături sistematice, descoperind un complex funerar vechi de peste 2.300 de ani. În data de 4 iulie a.c., arheologii au descoperit, în cea mai mare movilă funerară din sudul Dobrogei, trei cununi funerare aurite și mai multe podoabe și piese de port din aur, bronz și sticlă, datând din secolul III a. Chr.

Potrivit lui Nicolaie Alexandru, cercetător științific la Muzeul de Arheologie „Callatis“ din Mangalia, este vorba de „o adevărată comoară ascunsă de peste 2.000 de ani“. Movila funerară adăpostea un cavou monumental aparținând, cel mai probabil, unei familii bogate și influente de greci din Callatis. Cavoul, realizat din piatră, a fost identificat pe o lungime de 18 metri, iar cercetările continuă în sectorul coridorului de acces.

În interior, arheologii au descoperit „paturi“ de piatră pe care, în urmă cu 23 de secole, se aflau două sarcofage – probabil din lemn, o raritate pentru acea epocă. De asemenea, au fost identificate fragmente sculptate și pictate din calcar și marmură, trei cununi funerare aurite, precum și podoabe și piese de port din aur, bronz și sticlă.