NATO în acțiune: Cum a dejucat un plan rus de sabotaj al cablurilor submarine
În adâncurile apelor arctice, în apropierea arhipelagului Svalbard, aliații NATO au surprins în această primăvară submarine rusești antrenându-se pentru a lansa o armă secretă destinată să dezactiveze cabluri submarine critice fără a lăsa urme. Operațiunea clandestină a Rusiei, desfășurată de Direcția GUGI de război subacvatic a Moscovei, a utilizat submersibile de adâncime pentru a simula desfășurarea acestei tehnologii sofisticate și distructive.
O operațiune comună a Marii Britanii, Norvegiei și Statelor Unite a urmărit și a confruntat navele rusești pe mare, împiedicându-le astfel să finalizeze exercițiul. Navele au părăsit în cele din urmă zona. În aprilie, Marea Britanie și Norvegia au dezvăluit descoperirea unei operațiuni secrete a Rusiei în apele arctice, dar detalii despre noua armă, locația operațiunii și implicarea SUA nu au fost făcute publice.
Confruntarea din adâncurile mării are loc pe fondul temerilor din partea oficialilor serviciilor de informații occidentale că Kremlinul ar putea intensifica operațiunile de sabotaj în Europa, în contextul unui conflict cu NATO. Analiștii serviciilor de informații americane sunt tot mai îngrijorați că Rusia ar putea testa pactul de apărare reciprocă al NATO, cunoscut sub numele de Articolul 5, iar distrugerea cablurilor submarine ar putea fi o parte esențială a acestui efort.
Importanța cablurilor submarine
Cablurile submarine, esențiale pentru conectivitatea globală la internet și pentru tranzacțiile financiare, sunt vitale pentru infrastructura economică. Acestea, nu mai groase decât un furtun de grădină, se află pe fundul mării sau îngropate sub acesta. Două cabluri de fibră optică care leagă Svalbard de Norvegia continentală au o lungime de 1.400 km și se află la adâncimi de până la 2.700 de metri, transportând date satelitare descărcate la stația terestră SvalSat, parte a Rețelei Near Space a NASA.
În ultimele luni, oficialii occidentali susțin că țintirea de către Moscova a statelor europene s-a intensificat, pe măsură ce linia frontului din Ucraina a devenit statică. Țări precum Polonia, Lituania și România au confirmat diverse violări. De exemplu, o tentativă de atac cu drone asupra aeroportului Leipzig/Halle în luna august a dus la reacții din partea Germaniei, inclusiv închiderea consulatului rus de la Bonn.
Operațiunile subacvatice și reacțiile NATO
În august, directorul CIA, John Ratcliffe, a discutat cu omologii săi din serviciile de informații de la Moscova, în parte pentru a avertiza Rusia asupra escaladării operațiunilor de sabotaj în Europa. Rusia nu a avariat niciun cablu, iar exercițiul a fost concentrat pe simularea desfășurării tehnologiei în cazul unui conflict cu NATO. Oficialii britanici și norvegieni au prezentat concluziile lor Moscovei pentru a arăta că sunt la curent cu noua tehnologie, sperând că acest lucru ar putea descuraja utilizarea ei.
Ministrul apărării din Norvegia, Tore Sandvik, a declarat că prin operațiunea comună s-a transmis un mesaj clar Rusiei că nu poate acționa în secret. De asemenea, Ministerul Apărării din Marea Britanie a confirmat activitățile secrete desfășurate de Direcția Principală de Cercetări Subacvatice a Rusiei, cunoscută sub acronimul rus GUGI, și a impus sancțiuni împotriva acestei direcții.
Amenințările subacvatice
Orice escaladare între Rusia și NATO ar putea sublinia importanța strategică a zonei „Bear Gap” din Arctica, care separă Svalbard de Norvegia continentală. Marea Britanie a desfășurat forțe la Jan Mayen, alături de aliații norvegieni și americani, pentru a demonstra capacitatea NATO de a opera în comun în Extremul Nord. Norvegia intenționează să instaleze un nou cablu de fibră optică între Svalbard și Jan Mayen până în 2028.
Aliații NATO s-au concentrat asupra securității infrastructurii submarine după distrugerea conductelor Nord Stream în 2022. Activitatea a crescut semnificativ, cu numeroase nave care au navigat lent deasupra infrastructurii submarine sensibile pentru a le cartografia, o acțiune cunoscută sub numele de „drifting”. Un număr tot mai mare de nave au efectuat această activitate, ceea ce a determinat lansarea unor inițiative de monitorizare din partea NATO.
Experții în securitate consideră că această cartografiere extinsă este o pregătire pentru sabotaj, iar opinia generală este că Rusia și China reprezintă cele mai active amenințări subacvatice. Rețeaua globală de cabluri de energie electrică și telecomunicații se extinde constant, iar Europa rămâne vulnerabilă în fața acestor amenințări, având în vedere că a redus semnificativ capacitatea de a proteja infrastructura critică de-a lungul timpului.
