NATO își îndreaptă atenția spre avioanele rusești
Pe măsură ce sprijinul populației pentru continuarea războiului scade la un minim istoric, Kremlinul intensifică propaganda. Vladimir Putin și Serghei Lavrov încearcă să rescrie realitatea, prezentând NATO și Uniunea Europeană drept agresori, în timp ce Rusia se declară victimă. În ultimele săptămâni, Polonia, Lituania și Estonia au raportat incursiuni ale dronelor și avioanelor rusești, ceea ce NATO a calificat drept „un tipar de comportament tot mai iresponsabil”. Moscova răstoarnă situația, susținând că Europa provoacă un conflict mai amplu, sugerând chiar că ar putea doborî avioane rusești în viitor.
La Adunarea Generală a ONU, Lavrov a acuzat Occidentul de „retorică escalatorie”, afirmând că se discută deschis despre pregătiri pentru un atac asupra regiunii Kaliningrad și altor teritorii rusești. El a subliniat că „Rusia nu a avut niciodată și nu are intenția de a ataca NATO sau UE. Orice agresiune împotriva țării mele va fi întâmpinată cu un răspuns decisiv.”
Cine sunt „dușmanii” Rusiei
Declarațiile lui Lavrov reflectă poziția lui Putin, care a acuzat Occidentul de „acțiuni distructive” și a avertizat că Rusia va răspunde oricărei escaladări „nu cu vorbe, ci cu măsuri tehnico-militare concrete.” Tonul a fost preluat de agenția de stat RIA Novosti, care a titrat: „NATO se pregătește să doboare avioane rusești. Putin a acceptat provocarea.” Televiziunile de stat au atacat NATO și UE, prezentând reacția acestora ca „isterică” și fragmentată.
Olga Skabeieva, prezentatoarea emisiunii „60 de minute”, a comentat că reacțiile Uniunii Europene par extrem de fragmentate și a vizat lideri precum Ursula von der Leyen, Kaja Kallas și Emmanuel Macron. Tabloidele pro-Kremlin l-au acuzat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că încearcă să atragă SUA mai adânc în conflict, afirmând că „principalul beneficiar al acestei agitații la scară globală este Zelenski.”
Donald Trump, singurul cu reacție „echilibrată”
Singurul menajat în acest context a fost Donald Trump, lăudat pentru reacția „echilibrată”, deoarece nu a condamnat imediat Rusia după incidentul cu drona din Polonia. Alexei Juravliov, vicepreședintele Comisiei de Apărare din Duma de Stat, a comentat că Europa acționează agresiv, în timp ce Trump rămâne același: „Au zburat câteva drone, cine știe de unde… nu au prezentat nicio amenințare, dar ei țipă.”
Alți propagandiști au mers mai departe, Vladimir Soloviov sugerând că Rusia ar trebui să „stropescă tot locul” cu rachete balistice Oreshnik, capabile să transporte focoase nucleare. Bloggerul pro-război Iuri Podoliaka a declarat pe Telegram că „NU ați luptat încă împotriva Rusiei. Tot ce ați făcut a fost să găsiți câteva drone ciudate pe teritoriul vostru. Și deja v-ați făcut de rușine.”
Mobilizare psihologică și schimbări în opinia publică
Potrivit analistului Andrei Koleșnikov, aceste episoade fac parte dintr-un „război psihologic” împotriva Europei, dar ținta principală rămâne populația rusă. Războiul din Ucraina va depăși în curând durata luptei URSS împotriva Germaniei naziste în al Doilea Război Mondial, un reper psihologic major. Presiunile economice cresc, Ministerul de Finanțe anunțând majorarea TVA.
Conform sondajelor, 66% dintre ruși susțin negocieri de pace, cel mai ridicat procent de la începutul invaziei. Sprijinul pentru „continuarea războiului cu orice preț” a scăzut la un minim istoric. Opozantul rus aflat în exil Ilia Iașin a explicat că Putin intensifică propaganda pentru a-i convinge pe oameni că luptă împotriva întregii lumi. „Regimul lui Putin nu poate exista fără confruntare. Aceasta este esența lui,” a concluzionat analistul Andrei Koleșnikov.
