Ursula von der Leyen: „Este momentul ca Putin să se așeze la masa discuțiilor”
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că preşedintele rus Vladimir Putin „trebuie să vină la masa negocierilor”, în urma unei convorbiri telefonice cu preşedintele american Donald Trump. Această afirmație vine după un atac masiv cu rachete şi drone efectuat de Rusia asupra Ucrainei, care a avut loc noaptea trecută.
„Putin trebuie să vină la masa negocierilor. Trebuie să garantăm o pace justă şi durabilă pentru Ucraina şi garanţii de securitate ferme şi credibile”, a scris von der Leyen pe reţeaua socială X, subliniind că „Europa îşi va asuma deplin partea sa” în acest proces.
De asemenea, preşedinta Comisiei Europene a avut o discuţie cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în urma bombardamentului rusesc, care a afectat clădiri civile, inclusiv sediul British Council şi reprezentanţa UE la Kiev. Ministerul ucrainean al Apărării a raportat că Rusia a lansat în noaptea de miercuri spre joi 598 de drone şi 31 de rachete, dintre care apărarea antiaeriană ucraineană a reuşit să neutralizeze 563 de drone, o rachetă hipersonică Kinjal, şapte rachete balistice Iskander-M şi 18 rachete de croazieră Kh-101. Cu toate acestea, proiectilele ruseşti au lovit 13 amplasamente diferite, rezultând cel puţin 17 decese.
Ministerul rus al Apărării a afirmat că atacul a vizat „întreprinderile complexului militar-industrial şi bazele aeriene militare ucrainene”, subliniind că nu ţinteşte niciodată clădiri civile. British Council a anunţat că oficiul său de la Kiev a fost „grav avariat” de explozii, iar preşedintele Consiliului UE, Antonio Costa, a condamnat atacul, afirmând că acesta a fost „deliberat”.
Ursula von der Leyen a menţionat că două rachete ruseşti au căzut la aproximativ 50 de metri de clădirea reprezentanţei UE, iar Bruxelles-ul va prezenta în curând al 19-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei.
Seria de întâlniri la nivel înalt din ultimele două săptămâni, impulsionată de Trump, nu a dus la progrese semnificative pentru o posibilă încetare a războiului. Rusia este preocupată de chestiunile teritoriale, în timp ce Ucraina şi aliaţii săi europeni caută garanţii de securitate. Zelenski respinge orice cedare de teritorii către Rusia, iar Moscova refuză desfăşurarea de trupe NATO ca garanţie de securitate pentru Ucraina.
Donald Trump a afirmat că în aproximativ două săptămâni va decide dacă va impune „sancţiuni masive” Rusiei sau dacă va abandona încercările de mediere între Rusia şi Ucraina. De asemenea, Trump a subliniat că este deschis „folosirii unui sistem foarte puternic de taxe vamale” care ar afecta atât Rusia, cât şi Ucraina, adăugând că „nici Zelenski nu este chiar nevinovat”.
Trump a reproşat lui Zelenski lipsa de flexibilitate, iar Rusia l-a acuzat pe liderul ucrainean că a respins toate propunerile de compromis. Astfel, în prezent nu există condiţii favorabile pentru un summit între Putin şi Zelenski, deşi ambele părţi, împreună cu Trump, au cerut insistent acest lucru.
La summitul din 15 august, Trump a avut o întâlnire cu Putin, care a cerut retragerea Ucrainei din provinciile Doneţk şi Lugansk, în schimbul îngheţării liniei frontului de către Rusia. Moscova a exprimat că garanţiile de securitate pentru Ucraina ar trebui să implice statele membre permanente ale Consiliului de Securitate al ONU, inclusiv SUA, Rusia, China, Regatul Unit şi Franţa, dar nu ţări din rândul NATO sau susţinătorilor Ucrainei.
