Nazare semnalează pericolul unor noi dezechilibre financiare
Alexandru Nazare avertizează că bugetul pentru 2027 va reprezenta un test major de responsabilitate pentru România, în condițiile în care țara trebuie să continue reducerea deficitului, să facă față costurilor crescute ale datoriei publice și să compenseze eliminarea granturilor din PNRR. Ministrul interimar al Finanțelor subliniază că orice nouă cheltuială permanentă trebuie să aibă o sursă sigură de finanțare.
Într-o postare pe Facebook, Nazare a explicat provocările financiare cu care se confruntă România și necesitatea continuării măsurilor de corectare a dezechilibrelor bugetare. „Ar fi o greșeală majoră să pierdem, prin noi angajamente nesustenabile, ceea ce am reușit să corectăm cu atât de mult efort. Nu putem relua ciclul în care astăzi promitem, mâine împrumutăm și ulterior cerem românilor să plătească nota de plată”, a afirmat acesta.
Reducerea deficitului bugetar
Deficitul bugetar a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025. În primele opt luni din 2026, deficitul bugetar calculat în sistem cash a fost de 2,89% din PIB, comparativ cu 4,51% în aceeași perioadă din 2025, ceea ce reprezintă o reducere de aproape 27 de miliarde de lei. Nazare a subliniat că aceste rezultate au fost obținute prin controlul cheltuielilor și aplicarea măsurilor de consolidare fiscală, însă acestea nu trebuie considerate definitive.
Ministrul a atras atenția asupra creșterii datoriei publice, care a ajuns la aproximativ 60% din PIB la sfârșitul lunii iulie 2026, echivalentul a circa 1.205 miliarde de lei. Dobânzile plătite pentru datoria publică în primele opt luni ale anului au însumat 42,1 miliarde de lei, o creștere de 26,7% față de perioada similară din 2025. Costurile cu dobânzile se apropie de 3% din PIB pentru întregul an, reducând resursele disponibile pentru finanțarea investițiilor și serviciilor publice.
Obiectivele pentru bugetul din 2027
Obiectivul pentru 2026 este reducerea deficitului bugetar la 6,2% din PIB. Nazare consideră că atingerea acestei ținte nu înseamnă finalizarea procesului de ajustare fiscală, având în vedere că deficitul ar rămâne dublu față de pragul de 3% din PIB prevăzut de regulile europene. În 2027, România va trebui să gestioneze costurile datoriei publice, obligațiile financiare restante și așteptările sociale, în contextul eliminării granturilor din PNRR.
Ministrul a subliniat importanța construirii bugetului pe estimări realiste privind veniturile, priorități clare și cheltuieli sustenabile. „Nu ne putem permite să repetăm greșeala de a transforma așteptările nerealiste în obligații bugetare permanente, fără resursele necesare pentru finanțarea lor”, a afirmat Nazare.
Protejarea ratingului de țară
Nazare a subliniat că un alt obiectiv esențial este protejarea ratingului suveran al României pentru a menține țara în categoria investițională. Conform acestuia, deteriorarea percepției asupra finanțelor publice ar putea crește costurile de împrumut și ar afecta investițiile. Prima evaluare de rating din ianuarie este așteptată din partea agenției Fitch, iar un derapaj semnificativ ar putea determina alte agenții să reevalueze situația României.
Sprijin pentru populație fără dezechilibre bugetare
Alexandru Nazare afirmă că procesul de consolidare fiscală trebuie continuat printr-un control responsabil al cheltuielilor, îmbunătățirea colectării veniturilor și prioritizarea investițiilor care contribuie la creșterea productivității. El consideră că măsurile de sprijin trebuie să fie bine direcționate și însoțite de surse de finanțare sustenabile, pentru a nu genera noi dezechilibre.
În concluzie, ministrul subliniază că România trebuie să mențină un echilibru între reducerea deficitului și susținerea dezvoltării economice. „România nu trebuie să aleagă între creștere și responsabilitate. Dar pentru a avea o creștere cu adevărat sănătoasă, trebuie mai întâi să redevenim o țară credibilă, riguroasă și capabilă să își rezolve problemele și să își respecte angajamentele”, a transmis Nazare.
