Nicușor Dan are sau nu datoria de a desființa Parlamentul după eșecul lui Mureșan de a aduna 233 de voturi?
Siegfried Mureșan, cea mai recentă nominalizare pentru funcția de premier, a obținut doar 182 de voturi din cele 233 necesare pentru a fi învestit, neavând astfel succes la votul de încredere în Parlament. Aceasta a fost a treia nominalizare a președintelui Nicușor Dan după demiterea Guvernului Bolojan prin voturile PSD și AUR.
Anterior, europarlamentarul Eugen Tomac a refuzat să meargă în fața Parlamentului, constatând că nu poate aduna o majoritate în jurul său. A doua nominalizare, liberalul Veștea, a mers în fața plenului reunit, însă calculele politice au fost date peste cap de realitatea din Parlament, iar potențialul guvern Veștea nu a reușit să obțină cele 233 de voturi necesare.
După eșecul lui Mureșan, fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a declarat că președintele nu este obligat să dizolve Parlamentul, subliniind că, în Constituție, se specifică „poate”. Astfel, Nicușor Dan poate continua să nominalizeze candidați până când unul dintre aceștia reușește să adune majoritatea necesară.
Petre Lăzăroiu, fost judecător al Curții Constituționale, a adăugat că, în timpul mandatului său, s-a judecat o speță care clarifică această situație. El a menționat că, după al doilea vot, președintele „POATE” să dizolve Parlamentul, dar nu este obligat. Lăzăroiu a subliniat că ar fi o mare pierdere să declanșeze acum alegeri anticipate, având în vedere că acest proces ar putea dura încă 90 de zile.
De asemenea, el a explicat că președintele trebuie să demonstreze că a făcut tot ce-i stă în putere și că, până acum, nominalizările făcute s-au bazat pe ceea ce au spus partidele, deci nu se poate considera că a derapat de la Constituție.
