Noua legislație privind integritatea pavează drumul pentru parteneriatele civile
Noua lege a integrității, care introduce în legislație sintagma „relație asemănătoare cu cea dintre soți”, reprezintă un pas important spre recunoașterea juridică a parteneriatului civil și a familiilor de facto, inclusiv a cuplurilor formate din persoane LGBT. Aceasta este opinia exprimată de Teodora Ion Rotaru, manager de proiecte la ACCEPT, în cadrul unei intervenții recente.
Rotaru a subliniat că statul nu poate impune obligații persoanelor aflate într-o astfel de relație fără a le acorda și drepturi. „Aceste familii de facto există de când lumea; în România, probabil vorbim de peste un milion de persoane care trăiesc o viață de familie asemănătoare soților, dar care nu este recunoscută de lege”, a afirmat ea, adăugând că aceste familii includ numeroase cupluri formate din persoane lesbiene, gay, bisexuale sau transgender, care nu au acces la instituția căsătoriei și la nicio altă formă de protecție legală.
Teodora Ion Rotaru a menționat că introducerea de obligații pentru persoanele aflate într-o „relație asemănătoare cu cea dintre soți” ar trebui să vină însoțită de recunoașterea unor drepturi. „Când statul instituie obligații pentru oamenii care sunt în relația asemănătoare soților, nu poate să nu se asigure că există și drepturi”, a explicat ea.
Reprezentanta ACCEPT a invocat deciziile Curții Constituționale din ultimii ani, care recunosc existența acestor familii. „Curtea Constituțională din România a stabilit că aceste familii sunt reale și că trebuie protejate de articolul 26 din Constituție, obligând astfel la recunoașterea acestor structuri familiale în diverse domenii, inclusiv în legislația penală și în domeniul violenței domestice”, a adăugat ea.
Ce ar aduce parteneriatul civil
Rotaru a explicat că parteneriatul civil ar completa actualul Cod Civil, oferind drepturi persoanelor care aleg această formă de recunoaștere juridică. „Legislația vine în completarea Codului Civil, care vorbește despre reglementarea și dreptul la căsătorie și care încearcă să aducă drepturi concrete pentru cei care decid să facă pasul către un parteneriat civil”, a spus ea, menționând drepturi precum moștenirea și accesul la spital.
Totodată, Rotaru a subliniat că protecția legală trebuie să existe și pentru cuplurile care nu își oficializează relația. „Este esențial să protejăm familiile de facto, acelea care nu fac niciodată pasul către un notar sau un ofițer de stare civilă și care pot să nu facă acest pas nici măcar în momentul în care această legislație ar fi reglementată”, a punctat ea.
Exemplul Olandei
Potrivit reprezentantei ACCEPT, alte state europene oferă deja protecție juridică familiilor de facto. „În Olanda, oamenii care trăiesc împreună mai bine de cinci ani au un statut comun pentru bunurile lor. În cazul decesului sau al despărțirii, au posibilitatea să dezbată în instanță cum se împart bunurile agonisite împreună”, a explicat Rotaru, subliniind importanța protecției legale pentru toate cuplurile, indiferent de orientarea lor sexuală.
În încheiere, Rotaru a subliniat că familiile de facto sunt întâlnite în toate categoriile sociale, menționând că acel milion de români care formează relații de familie de facto este extrem de diversificat, incluzând persoane din medii variate, cu sau fără studii superioare.
