Curtea Supremă a SUA restrânge autoritatea judecătorilor în privința deciziilor lui Donald Trump
Curtea Supremă a SUA a sprijinit, vineri, efortul preşedintelui Donald Trump de a bloca deciziile instanţelor inferioare care l-au împiedicat luni de zile să-şi pună în practică agenda. Instanţa supremă a dat o lovitură puterii judecătorilor federali, restricţionându-le capacitatea de a lua măsuri juridice ample.
Decizia vine în urma unor cazuri în care judecătorii au tranşat o dispută juridică legată de încercarea preşedintelui Donald Trump de a limita dreptul la cetăţenie prin naştere. Astfel, Curtea Supremă a ordonat instanţelor inferioare, care au blocat politica administraţiei Trump, să-și reconsidere sfera de aplicare a ordinelor, conform CNN.
Preşedintele a susţinut că instanţele şi-au depăşit atribuţiile prin emiterea de ordine „la nivel naţional”, care au blocat temporar unele dintre politicile sale, inclusiv planul său controversat de a pune capăt efectiv cetăţeniei prin naştere.
Judecătorii au admis cererea administraţiei Trump de a restrânge domeniul de aplicare al celor trei ordonanţe judecătoreşti emise la nivel naţional de judecătorii federali din statele Maryland, Massachusetts şi Washington, care au suspendat aplicarea directivei sale în timp ce se desfăşoară litigiul ce contestă această politică. Hotărârea Curţii Supreme, adoptată cu 6 voturi la 3, redactată de judecătoarea conservatoare Amy Coney Barrett, nu permite intrarea imediată în vigoare a politicii lui Trump și nu abordează legalitatea acesteia, scrie Reuters.
Decizia a specificat că ordinul executiv al lui Trump nu poate intra în vigoare decât la 30 de zile după decizia de vineri. Barrett a scris: „Nimeni nu contestă faptul că executivul are datoria de a respecta legea. Dar puterea judecătorească nu are autoritate nelimitată pentru a impune respectarea acestei obligaţii – de fapt, uneori legea interzice puterii judecătoreşti să facă acest lucru.”
Judecătoarea Sonia Sotomayor, într-o opinie separată, a scris că majoritatea ignoră dacă ordinul executiv al preşedintelui este constituţional, concentrându-se în schimb doar pe întrebarea dacă instanţele federale au autoritatea echitabilă de a emite hotărâri universale. Ea a subliniat gravitatea erorii majorităţii, afirmând că echitatea susţine ordinele universale ca remedii adecvate în acest tip de cazuri.
Trump a salutat hotărârea într-o postare pe reţelele sociale, numind-o „VICTORIE URIAŞĂ la Curtea Supremă a Statelor Unite.” În prima zi de la revenirea sa în funcţie, Trump a semnat un ordin executiv prin care agenţiile federale sunt obligate să refuze recunoaşterea cetăţeniei copiilor născuţi în Statele Unite care nu au cel puţin un părinte cetăţean american sau nu este rezident permanent legal.
Peste 150.000 de nou-născuţi ar fi privaţi de cetăţenie în fiecare an conform directivei lui Trump, potrivit reclamanţilor care au contestat-o. Cazul a fost neobişnuit, deoarece administraţia a susţinut că judecătorii federali nu au autoritatea de a emite ordine la nivel naţional și a cerut judecătorilor să se pronunţe în acest sens.
Reclamanţii au susţinut că directiva lui Trump contravine celui de-al 14-lea amendament, care prevede că toate „persoanele născute sau naturalizate în Statele Unite şi supuse jurisdicţiei acestora sunt cetăţeni ai Statelor Unite.” Administraţia susţine că amendamentul nu se extinde la imigranţii care se află ilegal în ţară.
Hotărârea Curţii Supreme va avea consecinţe de anvergură pentru al doilea mandat al preşedintelui Donald Trump, chiar dacă ordinul său referitor la dreptul de naştere nu va fi pus în aplicare. Cazul a ridicat întrebări fundamentale cu privire la puterea instanţelor de a întrerupe agenda preşedintelui.
Majoritatea conservatoare a Curţii Supreme a trecut cu vederea chestiunea cetăţeniei prin naştere, încredinţând evaluarea acesteia instanţelor inferioare. Cu toate acestea, decizia ar putea fi benefică pentru Trump, făcând mai dificil pentru persoane să solicite o întrerupere temporară a unei politici atunci când consideră că drepturile lor au fost încălcate.
