O Românie fragmentată: Ce pași putem urma pentru a evita ură între concetățeni?
Situația politică a țării a împărțit România în două tabere care, în loc să găsească o cale de dialog, preferă să arunce cu jigniri una în cealaltă. Nimeni nu are, însă, de câștigat dacă „ajungem să ne urâm unii pe alții”. În teorie, cu toții ne dorim același lucru și votăm pentru binele nostru și al țării. E important, însă, să înțelegem motivele din spatele acestui vot pentru a putea să le corectăm.
Românii se află, în aceste zile, într-un conflict intern deschis între două tabere: „Suveraniști versus globaliști”, „conservatori versus progresiști”, „izolaționiști versus pro-europeni” sau „proști versus deștepți”. Aceste etichete sunt puse pentru cetățenii aceleași țări, dar cu opinii politice diferite. În prezent, vorbim despre două tabere care includ, practic, toate diferențele dintre noi: cei care votează cu George Simion și cei care votează cu Nicușor Dan.
Această diferență este amplificată, în special, în mediul online, unde jignirile, lansate din ambele direcții, au luat locul dialogului și schimbului de idei. Experții subliniază că divizarea „eu versus tine” a devenit o constantă la nivelul omenirii în încercarea de a înțelege lumea politică. Această nevoie izvorăște din dorința de apartenență și siguranță, ambele fiind adânc înrădăcinate în ADN-ul nostru.
În România, tendința oamenilor de a considera că „dețin adevărul absolut și ceilalți sunt cam proști” a fost evidențiată de sociologul Bogdan Voicu. Politicienii apelează la acest tip de divizare pentru că este „mult mai facil să te convingă că ideea lui e mai bună decât a adversarului”. De-a lungul timpului, divizarea a evoluat de la „comuniști versus anticomuniști” la „pro-european versus anti-european”.
În 2024 și 2025, nu a existat o campanie electorală bazată pe schimburi de idei sau soluții pentru problemele societății, astfel că totul a fost construit în logica de a-i înjura pe ceilalți. Această divizare se resimte tot mai tare în cazul comunității de români din diaspora, în special cei din Vestul Europei care au votat într-o proporție covârșitoare pentru George Simion. Au existat reacții negative la adresa lor, inclusiv cereri de retragere a dreptului lor de vot.
Elena Stancu, jurnalistă care documentează poveștile românilor din diaspora, a subliniat că ceea ce au ales românii din diaspora „este felul lor de a vedea binele României”. Deși opiniile diferă în privința votului, toți își doresc același lucru: o Românie onestă, fără corupție și cu un nivel de trai mai bun. Experții subliniază că este nevoie de dialog între cele două tabere și de o înțelegere a motivațiilor fiecărei părți.
Elena Stancu a menționat că în diaspora există două categorii de români: cei care au privilegiul de a locui în orice țară vor și cei forțați să plece din România. Frustrarea acestora se adâncește atunci când sunt puși față în față cu atitudinea unor străini și când sunt apostrofați de românii din interiorul țării.
Politicienii profită de pe urma frustrării românilor, amplificând sentimentele de frică și anxietate. Răzvan Petri, politolog, a explicat că emoția vinde mult mai bine decât o idee moderată. Partide precum AUR folosesc teme sensibile pentru românii din diaspora, cum ar fi „mândria de a fi român”. Dezinformările exacerbează și mai mult divizarea, iar lipsa educației adecvate contribuie la dificultatea de a distinge între adevăr și minciună.
Sociologul Bogdan Voicu a evidențiat că divizarea provine și din dezvoltarea haotică a României. De exemplu, în 2024, diferența salariului mediu din București față de cel din Teleorman era de 2.000 de lei. Această disparitate economică se reflectă și în rezultatele votului din primul tur al alegerilor prezidențiale din 2025, unde Nicușor Dan a câștigat în Cluj și București, iar George Simion a câștigat în restul țării.
Reacția taberei pro-europene la adresa celor care contestă valorile pro-europene a fost una de surpriză. În acest context, experții subliniază că „nu are nimeni de câștigat dacă ajungem să ne urâm unii pe alții împărțiți pe clase sociale”. Este esențial să ne ascultăm unii pe alții și să promovăm dialogul deschis și constructiv. Acceptarea faptului că diferențele nu sunt amenințări, ci oportunități de creștere personală și socială, poate schimba perspectivele și atitudinile.
