Oana Gheorghiu răspunde PSD în controversa legată de înregistrarea firmelor de stat
Vicepremierul Oana Gheorghiu a oferit clarificări într-o postare pe Facebook, în care respinge acuzațiile de lipsă de transparență și ideea că listarea unor companii de stat ar reprezenta o „vânzare a țării”. Gheorghiu a afirmat că discuțiile despre listarea unor pachete minoritare au fost inițiate informal inclusiv cu vicepremierul Marian Neacșu, iar documentul a fost ulterior transmis tuturor vicepremierilor pentru feedback.
„Lista companiilor nu are caracter decizional, ci este un document exploratoriu, fără implicații juridice”, a subliniat vicepremierul, adăugând că materialele au fost publicate pe site-ul oficial al Guvernului „în spiritul transparenței și al bunei guvernări”, respingând interpretările din spațiul public drept „manipulări și dezinformări”. Gheorghiu a menționat că acțiunile sale au stârnit nemulțumiri în rândul unor figuri influente, afirmând că „activitatea mea din guvern a deranjat multe interese și mulți băieți deștepți”. Aceasta a invocat membri în consilii de administrație numiți politic, „amante și nepoți”, și a criticat contractele din care „unii se îmbogățeau, iar singurul care pierdea era statul”. Ea a adăugat că abordarea sa, bazată pe transparență și consultare extinsă, „nu e în acord cu interesele lor de combinații”. „Voi continua aceste demersuri pentru identificarea celei mai bune și sănătoase soluții pentru România”, a concluzionat Gheorghiu.
Criticile față de propunerea de listare a companiilor de stat au fost exprimate și de fostul secretar general al Guvernului, Ștefan Radu Oprea. Acesta a susținut că propunerea este construită pe „patru probleme distincte” și pe o serie de „mituri” care nu reflectă realitatea economică. Oprea a remarcat că lista companiilor vizate, inclusiv CEC Bank, Aeroporturi București, Portul Constanța, Loteria Română și Poșta Română, nu a fost discutată în cadrul Comitetului Interministerial pentru implementarea reformelor din PNRR. El a acuzat o lipsă de transparență în procesul decizional, menționând că documentul a fost introdus pe ordinea de zi chiar în dimineața ședinței de Guvern, fără timp pentru analiză.
Oprea a precizat că invocarea jalonului 443 din Planul Național de Redresare și Reziliență este eronată, adăugând că societățile incluse în propunere nu au legătură directă cu obligația de listare. De asemenea, el a contestat ideea că listarea companiilor de stat ar contribui la reducerea deficitului bugetar, explicând că veniturile obținute din privatizare nu sunt considerate venituri curente bugetare conform metodologiei europene.
Vicepremierul Oana Gheorghiu a insistat că lista companiilor este doar o propunere aflată în fază de analiză, menționând că a fost transmisă spre consultare tuturor vicepremierilor. Ea a subliniat că dezbaterea a fost politizată și a respins ideea că listarea ar însemna pierderea controlului asupra companiilor de stat. Gheorghiu a afirmat că statul ar păstra controlul, deținând peste 51% din acțiuni, și a subliniat că o companie listată este mai puțin vulnerabilă la devalizare.
„Listarea companiilor de stat nu înseamnă că ne vindem țara, ci că ne protejăm companiile de devalizare”, a declarat Gheorghiu, adăugând că listarea ar contribui la atragerea de investiții necesare creșterii capacităților de producție ale companiilor de stat.
