Reintroducerea sancțiunilor ONU împotriva Iranului
Sancţiunile ONU împotriva Iranului au fost restabilite sâmbătă seara, după eşecul negocierilor privind programul nuclear între Teheran şi ţările occidentale. Aceste sancţiuni, care include un embargo asupra armelor şi măsuri economice severe, au intrat în vigoare la ora 20:00, ora New York-ului (duminică, 00:00 GMT), după aprobarea Consiliului de Securitate al ONU. Aceste măsuri au fost ridicate în urmă cu zece ani.
În ciuda reintroducerii sancțiunilor, europenii și americanii au apelat imediat la continuarea căii diplomatice. Secretarul de stat american Marco Rubio a solicitat Teheranului să „accepte discuţii directe, cu bună credinţă” și a cerut statelor să aplice „imediat” sancţiunile pentru a pune „presiune” asupra Iranului. Miniştrii de externe britanic, francez şi german au subliniat, într-un comunicat comun, că vor căuta „o nouă soluţie diplomatică” pentru a se asigura că Iranul nu se va dota cu arme nucleare.
Îmbogățirea uraniului și riscurile asociate
Potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Iranul este singura ţară neînarmată nuclear care îmbogăţeşte uraniul la un nivel de 60%, apropiat de pragul tehnic de 90% necesar pentru fabricarea bombei atomice. Teheranul susține că nu are ambiții militare, dar își afirmă dreptul la energie nucleară în scopuri civile. Acordul nuclear (JCPOA) din 2015 limita acest nivel la 3,67%. Iranul deţine aproximativ 440 de kilograme de uraniu îmbogăţit până la 60%, ceea ce ar permite, conform experților europeni, fabricarea a opt până la zece bombe nucleare dacă ar fi îmbogățit până la nivelul de 90%.
Reacțiile din Iran și impactul economic
Preşedintele iranian Masud Pezeshkian a declarat că Statele Unite au cerut Iranului să le predea „tot” uraniul îmbogăţit în schimbul unei prelungiri de trei luni a suspendării sancţiunilor, calificând această solicitare drept „inacceptabilă”. Pezeshkian a adăugat că, în câteva luni, SUA vor avea o nouă cerinţă.
Regatul Unit, Franţa şi Germania au declanşat la sfârşitul lunii august mecanismul „snapback”, care permite reimpunerea sancţiunilor ridicate în 2015. Conform unui iranian, impactul revenirii sancţiunilor este deja evident, cu o creștere a ratei de schimb a dolarului faţă de moneda naţională, rial. Sâmbătă, un dolar se tranzacţiona pe piaţa neagră pentru aproximativ 1,12 milioane de riali. Oamenii se tem de un nou război din cauza reintroducerii sancţiunilor.
Diplomația internațională și reacțiile externe
Întâlnirile la cel mai înalt nivel s-au intensificat în marja Adunării Generale a ONU, cu scopul de a găsi o soluţie diplomatică. Grupul E3 a considerat că Teheranul nu a făcut „gesturi concrete” pentru a răspunde cerințelor sale. Vineri, Rusia și China au propus, fără succes, prelungirea cu șase luni a JCPOA, acuzând occidentalii de „sabotarea” diplomației. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că restabilirea sancţiunilor este „invalidă din punct de vedere legal” și nu poate fi aplicată.
În 2015, Franţa, Regatul Unit, Germania, SUA, Rusia şi China au încheiat cu Teheranul un acord pentru reglementarea activităţilor nucleare iraniene în schimbul ridicării sancţiunilor. În 2018, SUA s-au retras din acord și au restabilit sancțiunile, iar Iranul a început să renunțe la angajamentele sale privind îmbogățirea uraniului.
