Paradox în Capitală: De ce Primăria nu reușește să întărească clădirile cu bulină roșie
Primăria București se confruntă cu o „situație absurdă” în ceea ce privește consolidarea clădirilor cu risc seismic, deoarece proprietarii de apartamente blochează aceste proiecte, în ciuda existenței fondurilor europene disponibile. Municipalitatea a identificat două cazuri în care majoritatea locatarilor doresc să participe la program, dar câteva familii se opun.
„Vrem să consolidăm, cu fonduri nerambursabile, blocuri de locuințe aflate în risc seismic I. Majoritatea locatarilor își doresc, dar 10% se opun și blochează proiectul”, a declarat Primăria București. Proprietarii care se opun invocă diverse motive, cum ar fi activitățile comerciale pe care le desfășoară la parterul blocului, apartamentele închiriate care le-ar aduce pierderi financiare pe durata lucrărilor sau cheltuielile recente pentru renovarea locuințelor, pe care nu doresc să le suporte din nou.
Primăria a menționat că în prezent se confruntă cu două situații similare. Un exemplu este blocul de pe Bd. Nicolae Bălcescu, unde 32 de familii doresc consolidarea și au fost relocate, însă alte 8 familii refuză să părăsească locuințele, blocând astfel proiectul. „Situația se va clarifica în instanță și luăm în calcul inclusiv recuperarea cheltuielilor făcute cu pregătirea acestui proiect”, au anunțat oficialii Primăriei.
Un alt proiect de consolidare, situat pe Calea Victoriei, este de asemenea blocat de proprietari. Dintr-un total de 90 de familii, 70 doresc consolidarea, în timp ce 20 refuză. Din cauza refuzului acestora, blocul nu poate fi consolidat. „Asociațiile de proprietari sunt cele care vin către noi și ne solicită consolidarea imobilului. Pentru a intra în program, trebuie să existe o hotărâre a asociației, semnată de 50% + 1 din proprietari. Legea nu spune, însă, cum pot fi convinși restul locatarilor, care refuză să-și elibereze locuințele pe perioada lucrărilor”, a explicat Primăria.
Consolidarea unui bloc este o lucrare mult mai complexă și costisitoare decât reabilitarea, având o durată medie de aproximativ doi ani. Pe durata lucrărilor, Primăria asigură gratuit relocarea sau cazarea proprietarilor, fie în locuințe de necesitate, fie în chirii decontate. Circa 90% din costuri sunt acoperite de fonduri nerambursabile, restul fiind suportat de Primăria Municipiului București, cu posibilitatea de recuperare a banilor de la proprietari într-un interval de timp de până la 15 ani.
„Spre exemplu, pentru un apartament de 100 mp, un proprietar ar avea de plătit 10.000 – 15.000 de euro, eșalonat în 5 până la 15 ani. Este vorba despre siguranța celor care locuiesc aici, dar și a trecătorilor. La un cutremur mare, imobilele riscă să se prăbușească”, au afirmat oficialii Primăriei București.
