Părerea economistului-șef al BNR despre transformările aduse de Guvernul Bolojan
Economistul șef al Băncii Naționale a României (BNR), Valentin Lazea, a afirmat că reformele fiscale adoptate de Guvernul Bolojan au fost esențiale pentru evitarea unei situații critice în economia românească. Conform lui Lazea, fără aceste măsuri, România ar fi fost astăzi în incapacitate de plată, neavând posibilitatea de a plăti pensii și salarii decât prin tipărirea de bani, ceea ce ar fi condus la inflație.
În analiza sa, Lazea compară modelul economic românesc cu cel al Bulgariei, subliniind că România a urmărit în mod constant creșterea economică rapidă, în timp ce Bulgaria și-a stabilit ca obiectiv accederea în zona euro, obiectiv pe care urmează să-l atingă în 2026. „Fără acele măsuri de consolidare fiscală, am fi fost retrogradați la categoria «junk» de către agențiile de rating. Grație acestor măsuri, România a evitat recesiunea, iar împrumuturile externe și interne s-au ieftinit, contribuind la reducerea deficitului bugetar de la 8,7% la 7,7% din PIB”, a declarat economistul.
Lazea subliniază că deteriorarea finanțelor publice nu poate fi atribuită doar guvernelor recente, ci este rezultatul politicilor fiscale din ultimii zece ani. În 2015, România îndeplinea toate criteriile de la Maastricht pentru aderarea la zona euro, dar guvernele ulterioare au ales să prioritizeze creșterea economică rapidă, cu costuri semnificative. Deși România a înregistrat cea mai rapidă creștere economică din UE, aceasta a fost însoțită de cea mai mare inflație și cel mai mare deficit bugetar.
Valentin Lazea a explicat că nu doar sectorul public, ci și consumul individual al populației a contribuit la deteriorarea finanțelor publice. Între 2015 și 2024, consumul individual a crescut mai rapid decât consumul colectiv al administrației publice în cinci din cei zece ani. În plus, modelul economic bazat pe consum a fost favorizat în detrimentul investițiilor. „O altă problemă recunoscută în dezbaterea economică a fost privilegierea creșterii bazate pe consum”, a adăugat Lazea.
La întrebarea dacă acest model a meritat, economistul a indicat că trebuie luate în considerare consecințele pe termen lung. El a menționat că o creștere bazată pe consum, finanțată pe datorie, nu va asigura suficiente resurse financiare pentru rambursarea acesteia în viitor. De asemenea, Lazea a subliniat că cetățenii care beneficiază de relaxarea fiscală nu sunt mereu recunoscători și, în mod ironic, votează împotriva partidelor care le-au oferit aceste avantaje.
