Parlamentul European solicită Uniunii Europene să evalueze posibilitatea lansării unei misiuni navale în Marea Neagră
Parlamentul European a cerut joi Uniunii Europene să ia în considerare desfășurarea unei operațiuni navale în Marea Neagră, ca răspuns la recentele atacuri asupra navelor comerciale civile din apropierea coastelor României și Bulgariei. Rezoluția a fost adoptată cu 432 de voturi pentru, 52 împotrivă și 88 de abțineri și propune utilizarea fondurilor necheltuite din programul SAFE pentru a sprijini cele două țări în detectarea și urmărirea dronelor ostile.
Documentul condamnă atacurile soldate cu victime asupra navelor comerciale și încălcările repetate ale spațiului aerian românesc, considerând Rusia principalul factor responsabil pentru deteriorarea situației de securitate din regiune. Eurodeputații susțin că incidentele recente fac parte dintr-o escaladare a atacurilor asupra transportului maritim civil din vestul Mării Negre.
În acest context, Parlamentul European a solicitat ca UE și statele sale membre să analizeze posibilitatea unei operațiuni navale în regiune, cu scopul de a proteja libertatea de navigație și de a consolida securitatea maritimă. Documentul subliniază că siguranța transportului comercial este strâns legată de securitatea flancului estic al NATO, a Mării Negre și a Deltei Dunării.
Implicarea NATO și cooperarea regională
O altă propunere vizează implicarea NATO printr-o inițiativă dedicată Mării Negre, bazată pe discuțiile existente privind o posibilă operațiune de tip „Santinelă la Marea Neagră”. De asemenea, o cooperare mai strânsă între România, Bulgaria și Turcia este considerată esențială pentru un răspuns regional eficient la amenințările asupra transportului naval.
Fonduri europene pentru România și Bulgaria
Un punct important al rezoluției se referă la sprijinul pe care România și Bulgaria ar urma să îl primească pentru identificarea și urmărirea timpurie a dronelor ostile care amenință navele comerciale. Eurodeputații solicită implicarea statelor membre, în cooperare cu NATO, și propun utilizarea fondurilor necheltuite din instrumentul european SAFE, destinat investițiilor în apărare.
În plus, viitorul buget multianual al Uniunii Europene ar trebui să țină cont de nevoile de securitate și apărare din regiunea Mării Negre. Parlamentul European cere, de asemenea, operaționalizarea rapidă a inițiativei privind centrul de securitate maritimă în Marea Neagră, care ar contribui la protejarea transportului naval, a infrastructurii maritime critice și a mediului marin.
Atenția este acordată și infrastructurii submarine, inclusiv cablurilor de telecomunicații și de date, precum și conexiunilor pentru transportul energiei electrice. Rezoluția propune consolidarea supravegherii maritime, a cooperării dintre statele din regiune și a mecanismelor de intervenție rapidă în cazul unor amenințări.
Critici la adresa reacției Bulgariei
Parlamentul European apreciază intervențiile serviciilor de salvare maritimă din România și Bulgaria, precum și ale poliției de frontieră și echipajelor navelor comerciale care au acordat ajutor vaselor atacate. Totuși, eurodeputații au criticat modul în care autoritățile bulgare au gestionat amenințările din regiune, considerând răspunsul diplomatic al Sofiei față de Rusia ca fiind insuficient.
Premierului bulgar Rumen Radev i se cere să „coreleze cererile de solidaritate ale aliaților cu acțiuni concrete”. Parlamentul European solicită, de asemenea, Bulgariei să nu mai amâne participarea la inițiativa antidrone a NATO, destinată consolidării capacităților de apărare împotriva amenințărilor aeriene de joasă altitudine.
