Pericolul foametei globale se apropie!
O criză alimentară globală se profilează pe fondul creșterii prețurilor la energie, combustibili și îngrășăminte, avertizează Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD), o agenție specializată a ONU. Prețurile alimentelor ar putea continua să crească în următoarele șase până la nouă luni, iar cele mai afectate vor fi populațiile vulnerabile, care își permit deja cu greu o alimentație sănătoasă. Potrivit datelor IFAD, prețurile produselor agricole la nivel mondial au crescut cu 13% în trimestrul al treilea al anului, iar riscul unei crize alimentare globale este în creștere.
Impactul creșterii costurilor energiei
Majorarea costurilor energiei, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, a dus la scumpirea îngrășămintelor și a combustibililor, afectând atât producția agricolă, cât și transportul alimentelor. Președintele IFAD, Alvaro Lario, a declarat că „în următoarele șase până la nouă luni, vom asista la creșteri continue ale prețurilor alimentelor, dar aș spune chiar și la o inflație în ceea ce privește alimentele, ceea ce va afecta în special populațiile care, de fapt, își permit cel mai puțin acest lucru”. Aproape o treime din populația lumii nu își permite o alimentație sănătoasă, iar creșterea prețurilor la leguminoase, legume și carne reduce și mai mult accesul populației vulnerabile la produse nutritive.
Insecuritatea alimentară și impactul asupra fermierilor
Insecuritatea alimentară afectează aproximativ 260 de milioane de persoane la nivel mondial, iar efectele scumpirilor sunt resimțite mai puternic în țările în dezvoltare, unde alimentele reprezintă o parte importantă din bugetele gospodăriilor. Micii agricultori, care asigură aproximativ o treime din producția alimentară mondială și până la 70% din producția în multe țări în dezvoltare, sunt printre cei mai vulnerabili în fața creșterii costurilor. Scumpirea îngrășămintelor și a combustibililor majorează cheltuielile de producție, punând presiune asupra veniturilor fermierilor și asupra prețurilor finale ale alimentelor.
Măsuri imediate și soluții pe termen lung
Pe termen scurt, guvernele pot interveni prin subvenții pentru îngrășăminte și combustibili, explică Lario. Aceste măsuri pot reduce temporar presiunea asupra agricultorilor, însă sunt necesare și soluții pe termen lung, cum ar fi diversificarea culturilor și a lanțurilor valorice, precum și consolidarea capacității statelor de a-și asigura necesarul de alimente. Lario a subliniat că „securitatea alimentară devine acum, în multe țări, o chestiune de securitate națională”.
Sprijin internațional pentru combaterea insecurității alimentare
Statele din Grupul celor Șapte (G7) s-au angajat să mobilizeze 2,5 miliarde de dolari pentru sprijinirea țărilor expuse riscului de insecuritate alimentară, cu accent pe îngrășăminte. Măsura vine în contextul în care scumpirea energiei și a materiilor prime agricole pune presiune asupra producției și aprovizionării cu alimente. Totuși, intervențiile de urgență trebuie completate de investiții care să reducă vulnerabilitatea agriculturii în fața șocurilor economice și geopolitice.
Amenințările suplimentare: schimbările climatice
Peste scumpirea energiei și a îngrășămintelor, schimbările climatice reprezintă o altă amenințare pentru micii fermieri. Lario a menționat că aceștia au primit mai puțin de 1% din finanțarea globală destinată combaterii schimbărilor climatice. Sănătatea solului și disponibilitatea apei sunt esențiale pentru agricultură, dar ambele sunt afectate de schimbările climatice. Oficialul a cerut atragerea unor investiții mai mari pentru adaptarea agriculturii la noile condiții climatice, subliniind importanța consolidării rezilienței sistemelor agricole.
