Reducerea perioadei minime de experiență pe mare pentru funcțiile de conducere
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) a anunțat o modificare importantă a criteriilor de pregătire și perfecționare pentru personalul navigant maritim român. Perioada minimă de serviciu pe mare necesară pentru a accede la funcții de nivel managerial a fost redusă de la 24 la 12 luni.
Horațiu Cosma, secretar de stat în cadrul MTI, a declarat că această măsură elimină o condiție națională suplimentară care nu era impusă de standardele europene și internaționale, punând astfel navigatorii români într-o poziție dezavantajoasă pe piața muncii maritime internaționale. “Eliminăm un dezavantaj competitiv pentru navigatorii români”, a subliniat Cosma.
Conform oficialului, modificarea adusă ordinului va eficientiza criteriile de pregătire și perfecționare, aliniindu-le la standardele internaționale STCW și la cadrul european aplicabil. Astfel, perioada minimă de serviciu pe mare necesară pentru brevetul de ofițer punte secund și ofițer mecanic secund va fi de 12 luni.
Cosma a explicat că, anterior, România impunea o cerință suplimentară de 24 de luni de stagiu de îmbarcare, în timp ce standardele internaționale și europene stipulează o durată uzuală de 12 luni. Această diferențiere a afectat negativ șansele navigatorilor români pe piața internațională, deși aceștia îndeplineau toate standardele de competență și promovau examenul pentru obținerea brevetului.
Prin această modificare, certificarea ofițerilor va rămâne condiționată de efectuarea serviciului pe mare, pregătirea și formarea obligatorie, îndeplinirea standardelor profesionale de competență, precum și promovarea examenului pentru brevetul solicitat. “Nu reducem standardele de competență, ci eliminăm o condiție care îi ținea pe navigatorii români mai mult timp departe de funcțiile de conducere”, a adăugat Cosma.
Măsura va avea efecte directe semnificative, cum ar fi accesul mai rapid la funcțiile de nivel managerial, creșterea competitivității navigatorilor români pe piața internațională, atragerea tinerilor către o carieră pe mare și sprijinirea retenției forței de muncă maritime calificate. În plus, se va îmbunătăți mobilitatea profesională a acestora.
Cosma a afirmat că navigatorii români sunt apreciați și competitivi pe piața internațională, iar rolul autorităților este să se asigure că legislația românească nu impune obstacole suplimentare comparativ cu navigatorii din alte state. Această reformă are ca scop aducerea regulilor din România la standardele europene și internaționale, oferind astfel personalului navigant român șanse egale de dezvoltare profesională.
