Perspectivele lui Matei Vișniec asupra protestelor din Franța
Protestele izbucnite din nemulțumirile studenților au degenerat în violențe de stradă în Franța, iar scriitorul român Matei Vișniec a subliniat, într-un interviu, existența unei „culturi insurecționale, a străzii”. Dramaturgul afirmă că în Franța există o tradiție a protestului și una anticapitalistă, cu forțe care cred că o revoluție anticapitalistă este încă posibilă.
„Franța deține câteva recorduri absolute în spațiul occidental, fiind țara cu cele mai multe revolte și revoluții în ultimii 200 de ani”, a declarat Vișniec. El a menționat că pentru francezi, strada este un loc de rezolvare a problemelor politice, având, în general, ultimul cuvânt. Francezii sunt mândri când ies pe străzi, amintindu-și de evenimente istorice precum Revoluția franceză, Revoluția din 1830, Revoluția din 1848, Comuna din Paris și protestele din 1968.
Vișniec a remarcat și prezența unui partid de extremă stângă, Franța Nesupusă, care are cea mai mare pondere parlamentară în spațiul occidental și consideră violența ca fiind legitimă, acuzând statul de utilizarea unor măsuri economice nefavorabile populației. „Dificil de rezumat, dar posibil”, a adăugat el, referindu-se la contextul complex al situației actuale din Franța.
Impactul protestelor asupra alegerilor viitoare
Întrebat despre cum vor influența protestele alegerile din anul următor, Vișniec a spus că, în general, în astfel de momente electorale, Franța este marcată de efervescență și dezbateri intense, având în vedere că peste șase luni vor avea loc alegeri prezidențiale. Uzura puterii lui Emmanuel Macron și natura centralizată a puterii prezidențiale în Franța fac ca orice nemulțumire să fie ușor de direcționat către președinte.
„Extremele au câștigat teren în fața partidelor tradiționale”, a spus Vișniec, subliniind o tendință îngrijorătoare în democrațiile europene. El a menționat că democrația este ușor de pierdut și greu de câștigat și a atras atenția asupra dimensiunii islamului radical în Franța, unde există comunități care se organizează în afara controlului statului.
Gestionarea situației de către autorități
Vișniec, care trăiește în Franța din 1987, a observat că francezii sunt adesea pesimiști, în ciuda condițiilor de trai favorabile. El a menționat că problemele economice, politica de pensii și criza energetică contribuie la nemulțumirile populare. De asemenea, a subliniat că războiul din Ucraina afectează percepția cetățenilor asupra cheltuielilor guvernamentale, generând impresia că banii sunt direcționați în altă parte, în loc de protecția socială.
„Francezii nu călătoresc destul și nu sunt conștienți de problemele cu care se confruntă alte zone ale Europei”, a concluzionat el, evidențiind o desconectare de realitățile globale.
