Pîslaru transmite un mesaj angajaților din educație și sănătate
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a discutat despre riscul ca România să fie retrogradată la „junk” dacă nu adoptă noua lege a salarizării. El a subliniat că, în lipsa acestei legi, în anul electoral 2028 ar putea fi implementate măsuri populiste fără acoperire bugetară. Pîslaru a transmis un mesaj clar către angajații din educație și sănătate, afirmând că sumele prevăzute în actualul proiect al legii salarizării reprezintă „maximul pe care România și-l permite în acest moment”.
„Înțelegerea mea este că două dintre partide sunt de acord să susțină proiectul legii salarizării. Au înțeles responsabilitatea politică a momentului, care nu ține doar de jalonul din PNRR de 770 de milioane de euro, ci de importanța adoptării legii salarizării unitare pentru a evita retrogradarea ratingului de țară”, a declarat Pîslaru.
Ministrul a explicat că există o corelație între reforma pe care o are România prin PNRR și predictibilitatea în finanțele publice, așteptată de investitorii internaționali. Pîslaru a menționat că eforturile recente de ajustare fiscală nu trebuie să fie compromise de promisiuni nefondate în perioada electorală.
Referitor la riscuri, Pîslaru a spus: „Ceea ce am încercat să fac toată această perioadă este să asigur un echilibru între așteptările din educație și sănătate și capacitatea bugetară a României”. El a criticat amânarea legii salarizării, subliniind că aceasta trebuia adoptată cu mult timp în urmă.
Pîslaru a avertizat că promisiunile populiste care depășesc bugetul disponibil ar putea duce la o retrogradare a ratingului de țară. „Din acest punct de vedere, mesajele sunt foarte clare”, a adăugat acesta.
Impactul bugetar al legii salarizării a fost estimat inițial la 8 miliarde de lei, dar ar putea crește la 12 miliarde de lei în cazul unor tăieri de cheltuieli. „Atenție mai degrabă spre 8 decât spre 12, acesta este un lucru pe care ni l-a spus și Comisia Europeană”, a precizat el.
Pîslaru a subliniat importanța eșalonării și etapizării creșterii bugetelor pentru educație și sănătate, afirmând că suma de aproape 6 miliarde de lei alocată acestor sectoare este maximul pe care România și-l permite în prezent. El a adăugat că promisiunile suplimentare din partea sindicatelor sau partidelor sunt „vânare de vânt” și „ipocrizie”.
