Impozite suplimentare în contextul unei „hemoragii alarmante”: Escrocheria TVA în România
România pierde anual aproape 9 miliarde de euro din Taxa pe Valoare Adăugată (TVA), în special din cauza fraudelor. Laura Codruța Kovesi, procurorul-șef al Parchetului European, a subliniat că „dacă vrem salarii mai bune, dacă vrem un buget mai bun, trebuie să reducem frauda cu TVA și evaziunea fiscală”. Totuși, lupta cu aceste fraude nu este o prioritate pentru statul român, iar politicienii caută să compenseze deficitul bugetar prin implementarea unor noi taxe.
Un raport recent al Comisiei Europene, din decembrie 2024, estima că România a pierdut în anul 2022 nu mai puțin de 8.4 miliarde de euro din neîncasarea TVA. În acest context, România deține cel mai mare deficit de TVA din Uniunea Europeană, cu o diferență de 30% între încasările estimate și cele efective. Comisia Europeană a subliniat că această sumă reprezintă veniturile pierdute în principal din cauza fraudei în domeniul TVA, a evaziunii fiscale, a falimentelor nefrauduloase și a altor factori.
Deficit bugetar și soluții fiscale
Recent, tema deficitului bugetar a fost adusă în discuție în contextul negocierilor pentru formarea unui nou Guvern, dar și în declarațiile președintelui Nicușor Dan. Acesta a descris situația din țară spunând: „De ani de zile, plătim o pizza medie și mâncăm o pizza mare”, subliniind riscul pierderii fondurilor europene din cauza deficitului bugetar. Cele 8.4 miliarde de euro pierdute din TVA ar echivala cu aproximativ 40 de miliarde de lei, iar pentru a reintra în ținta de deficit asumată de România în fața Comisiei Europene (7.5% din PIB), ar fi nevoie de 30 de miliarde de lei.
Consilierul Băncii Naționale a României, Eugen Rădulescu, a subliniat că „nu încasăm 30% din TVA” și a criticat că se discută despre alte metode de a aduna bani la buget în loc să se abordeze problema fraudei fiscale, comparând situația cu Bulgaria, care are un deficit de TVA de doar 7% și se pregătește să adere la zona euro.
Priorități în combaterea fraudei fiscale
Kovesi a reiterat că lupta împotriva evaziunii fiscale nu este o prioritate pentru România. Într-un interviu, ea a afirmat: „Dacă vrem salarii mai bune, trebuie să reducem frauda cu TVA și frauda pe evaziune fiscală.” Parchetul European a deschis în 2024 12 cazuri de fraudă cu TVA, în valoare totală de 195 de milioane de euro. ANAF a raportat prejudicii la buget de 2.18 miliarde de lei, iar parchetele din țară aveau în lucru dosare de evaziune fiscală cu prejudicii estimate de 732 de milioane de lei.
Evaziune fiscală „aproape instituționalizată”
Consiliul Fiscal a descris evaziunea fiscală ca fiind „aproape instituționalizată în România”, evidențiind colectarea deficitara a TVA ca o problemă de securitate economică. În plus, s-a subliniat că fraudele de tip carusel și rambursările de TVA contribuie la capacitatea redusă de colectare a statului.
Mecanismele fraudelor cu TVA
Fraudele cu TVA implică adesea scheme complexe, cum ar fi utilizarea „firmelor fantomă” și a fraudelor tip carusel. De exemplu, o firmă din Germania vinde o mașină unei firme din România fără a plăti TVA, iar ulterior, firma română dispare după ce încasează banii de la client. O altă schemă implică vânzarea de bunuri între firme fictive din diferite țări, astfel încât TVA-ul să fie evitat.
Președintele Nicușor Dan a declarat că serviciile de informații ar trebui implicate în lupta împotriva evaziunii fiscale, menționând: „Avem o mare problemă legată de deficit, cu marea evaziune fiscală și e nevoie ca instituțiile să se preocupe de problema asta.”
