Miza fundamentală a lui Donald Trump la summitul NATO
Preşedintele Donald Trump are un obiectiv important de îndeplinit la summitul NATO de săptămâna viitoare, iar liderii europeni sunt dornici să i-l ofere. Alianţa militară transatlantică, formată din 32 de ţări, se va angaja să crească dramatic cheltuielile pentru apărare la 5% din produsul intern brut: 3,5% pentru cheltuieli militare directe şi 1,5% pentru eforturi mai vag definite legate de apărare. Această angajare ar putea reechilibra securitatea transatlantică, permițându-i lui Trump să obțină o victorie semnificativă pe scena mondială.
„Nu ar fi ajuns la 5% fără Trump. Aşadar, el consideră că este o victorie importantă, şi chiar aşa este”, a declarat un oficial al administraţiei, sub protecţia anonimatului. Trump intenţionează să ţină un discurs miercuri, la încheierea summitului, în care va anunţa noul angajament de cheltuieli şi rolul său catalizator. Totuşi, victoria lui Trump nu va împiedica presiunile asupra ţărilor pentru a face mai mult şi mai repede, un aspect care s-ar putea dovedi complicat pentru unele dintre ţările alianţei.
Spania, membrul NATO cu cea mai mică rată a cheltuielilor pentru apărare, solicită o derogare de la noul angajament, iar există un dezacord general privind data limită pentru respectarea acestuia. „Aici cred că summitul poate exploda”, a avertizat Ivo Daalder, fost ambasador al SUA la NATO în timpul preşedinţiei lui Barack Obama. Trump se aşteaptă ca termenul limită să fie mai apropiat de sfârşitul acestui deceniu, în timp ce alte ţări propun un calendar extins, până în 2032 sau 2035.
În timp ce aliaţii sunt în dezacord cu privire la detaliile angajamentului de securitate, există un consens general cu privire la importanţa de a-l mulţumi pe Trump şi de a menţine un front unit la Haga, în contextul războiului Rusiei în Ucraina. Organizatorii summitului au simplificat reuniunea, reducând durata acesteia de la două zile la 24 de ore, concentrându-se pe angajamentul lui Trump, care a fost negociat în prealabil.
Trump şi-a exprimat sprijinul pentru aliaţii care cheltuiesc mai mult, dar a precizat că obiectivul de 5% nu ar trebui să se aplice Statelor Unite, care cheltuie 3,4%. De asemenea, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski va participa doar la cina de deschidere, iar o reuniune a Consiliului NATO pentru Ucraina nu va avea loc, o altă concesie făcută Statelor Unite.
Problema calendarului angajamentului rămâne nerezolvată deocamdată. „Prioritatea este să anunţăm succesul la Haga”, a declarat un oficial european, subliniind că perspectiva pe termen lung este considerată mai puţin importantă. Oficialii NATO sunt hotărâţi să evite repetarea summitului din 2018, când Trump a ameninţat că va retrage SUA din alianţă dacă alte ţări nu vor lua în serios atingerea pragului de 2% din PIB pentru cheltuielile militare.
Invazia Rusiei în Ucraina a schimbat calculele de apărare ale Europei, determinând mai multe ţări să atingă pragul de 2%. Cu Trump din nou la putere, angajamentele de creştere a cheltuielilor vizează atât apărarea pe termen lung a Europei, cât şi satisfacerea imprevizibilului preşedinte american.
În discursul său recent, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a detaliat necesitatea de a creşte capacităţile militare, inclusiv o creştere semnificativă a apărării aeriene şi antirachetă. Aceste măsuri vor contribui la o europenizare a NATO, o direcţie dorită atât de SUA, cât şi de europeni.
Trump a exercitat presiuni nu doar asupra statelor membre NATO, ci şi asupra altor aliaţi, precum Japonia, pentru a-şi majora cheltuielile de apărare, descriind pragul de 5% ca un nou „standard global”. Multe ţări ar putea avea dificultăţi în a atinge acest standard, inclusiv Spania, Italia, Belgia şi Marea Britanie, care a promis să ajungă la 2,5% până în 2027.
