Povestea unei reforme întârziate: Legea salarizării, o promisiune din 2023, mereu amânată de la un cabinet la altul
Legea salarizării, una dintre reformele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), trebuia să fie adoptată încă din 2023. După mai multe amânări și renegocieri cu Comisia Europeană, termenul pentru adoptarea proiectului a fost mutat în august 2026. În apropierea noului termen-limită, legea este din nou în impas, după ce Curtea de Apel București a suspendat procedura de elaborare a proiectului în urma unei acțiuni formulate de Federația Sanitas.
Blocaj înainte de termenul-limită
Legea salarizării se află în prezent într-un nou blocaj. Curtea de Apel București a suspendat procedura proiectului după contestația depusă de Federația Sanitas, care reclamă lipsa dialogului social. Reprezentanții Sanitas susțin că proiectul nu poate continua traseul parlamentar după decizia instanței și că legea a fost elaborată cu încălcarea obligației de consultare a partenerilor sociali. În paralel, reprezentanții PSD, PNL, USR și UDMR, alături de consilierul prezidențial Radu Burnete, au încercat să găsească modificări care să reducă nemulțumirile sindicatelor din educație și sănătate. Discuțiile s-au încheiat însă fără o soluție, iar negocierile vor continua în fiecare zi până la sfârșitul săptămânii. Surse politice au declarat că, în ciuda blocajului din instanță, proiectul ar urma să fie depus în Parlament.
O reformă promisă în 2023
Povestea noii legi a salarizării începe în 2021, când Guvernul condus de Florin Cîțu a inclus reforma în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Termenul inițial era clar: legea trebuia adoptată până la sfârșitul lunii iunie 2023. La acel moment, însă, România se pregătea pentru prima rotativă guvernamentală dintre Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, iar în stradă profesorii protestau și cereau salarii mai mari. În locul unei noi grile de salarizare, Guvernul a început să vorbească despre costurile uriașe ale reformei.
La 30 august 2023, ministrul Finanțelor de atunci, Marcel Boloș, avertiza că aplicarea legii ar pune o presiune uriașă asupra bugetului. „Nu cred că se pune problema reformei salarizării unice. Am explicat Comisiei că asta ne duce în incapacitate de plată, să nu avem bani până la urmă să plătim, să o aplicăm.” La doar câteva zile distanță, Boloș recunoștea că România trebuie să aleagă între două reforme asumate prin PNRR: legea salarizării și noua lege a pensiilor.
Anul electoral a schimbat prioritățile
În contextul alegerilor din 2024, Guvernul Ciolacu a decis să prioritizeze reforma pensiilor și să amâne legea salarizării. La finalul anului 2023, România a renegociat PNRR, iar Comisia Europeană a acceptat mutarea termenului pentru adoptarea legii în 2025. Marcel Ciolacu admitea atunci că o asemenea reformă este dificil de realizat într-un an electoral. „Dacă aș fi un om politic inconștient, aș face o lege a salarizării în perioada alegerilor. Și dați-mi voie să nu fiu.”
O nouă amânare
Nici termenul din 2025 nu a putut fi respectat. Guvernul a fost nevoit să reia negocierile cu Comisia Europeană și să ceară o nouă amânare, motivând că reforma nu poate fi implementată în condițiile deficitului bugetar ridicat. Bruxelles-ul a acceptat încă o prelungire, iar noul termen pentru adoptarea legii a fost stabilit pentru august 2026. Marcel Boloș, trecut la Ministerul Fondurilor Europene, spunea în primăvara acelui an că, și în cazul în care legea va fi adoptată până la termenul renegociat, aplicarea ei efectivă va depinde de situația finanțelor publice. „Chiar dacă legea va ajunge aprobată până în august 2026, intrarea în vigoare nu va fi posibilă decât atunci când deficitul bugetar scade sub 5% din PIB. După estimările pe care le avem, în 2028.” Totuși, calendarul asumat prin PNRR prevede ca legea să fie aplicată de la 1 ianuarie 2027. Legea salarizării este unul dintre jaloanele importante din PNRR, iar întârzierea acesteia pune sub semnul întrebării deblocarea a aproximativ 770 de milioane de euro din fondurile europene.
