Previziuni economice: Inflația de 9,6% preconizează o creștere continuă a prețurilor
Rata anuală a inflației a ajuns la 9,6% în luna ianuarie 2026, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Această valoare reprezintă o ușoară scădere față de nivelul de 9,7% înregistrat în decembrie 2025. Economiștii avertizează, însă, că presiunile asupra prețurilor rămân ridicate, iar o reducere vizibilă a ritmului de scumpiri ar putea apărea abia în a doua parte a anului.
Christian Năsulea, profesor de economie mondială, a declarat că avem o inflație de bază foarte mare, generată de creșteri semnificative înregistrate în anul precedent. Năsulea a subliniat că prognoza BNR de 4% este un obiectiv ce ar putea fi atins abia la finalul anului. „Vom avea o rată mare de inflație pentru următoarele câteva luni, iar abia după iulie-august vom începe să vedem o rată de inflație ajustată semnificativ”, a explicat acesta.
Creșteri de prețuri în diverse sectoare
Datele INS arată că mărfurile nealimentare s-au scumpit cu aproape 10% față de ianuarie 2025, iar serviciile au înregistrat cea mai mare creștere anuală, de 11,59%. Energia electrică rămâne unul dintre principalii factori care au contribuit la inflație, cu o creștere anuală de peste 59%. De asemenea, mărfurile alimentare au avut o creștere anuală de 7,86%, cele mai mari scumpiri fiind consemnate la cacao și cafea, în timp ce cartofii au fost mai ieftini în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut.
Năsulea a menționat că evoluția prețurilor la energie continuă să exercite presiune asupra inflației, liberalizarea pieței de energie electrică din 2025 și factorii externi, cum ar fi condițiile meteo și blocajele din transportul internațional de gaz, întârziind scăderea prețurilor așteptată inițial în 2026.
Impactul inflației asupra consumatorilor
O inflație anuală apropiată de 10% se traduce prin creșteri vizibile de prețuri pentru consumatori, chiar și în cazul în care media statistică este mai mică decât scumpirile anumitor produse. Năsulea a explicat că, în practică, unele produse pot avea creșteri de 30-40%, chiar dacă inflația generală este mai redusă.
Adrian Negrescu, economist, a subliniat că nivelul actual al inflației se reflectă direct în scăderea puterii de cumpărare, întrucât o proporție tot mai mare din veniturile populației este direcționată către cheltuielile de bază. „Mai mult de jumătate din banii pe care românii îi câștigă sunt destinați alimentelor și serviciilor utilitare de bază”, a declarat acesta.
Negrescu a adăugat că scumpirile recente sunt influențate de creșterea taxelor și evoluțiile de pe piețele internaționale, dar estimează că inflația ar putea încetini în a doua parte a anului. El a explicat că, din a doua parte a anului, inflația ar putea scădea semnificativ, datorită efectului de bază generat de creșterile anterioare ale prețului la energie. Totuși, a subliniat că o inflație mai mică nu înseamnă reducerea prețurilor, ci doar o creștere mai lentă a acestora.
