Fructe exotice în Albania pe fondul schimbărilor climatice
Fructul dragonului, fructul pasiunii, guava, kiwano… Aceste fructe, obișnuite cu climatele tropicale, cresc acum în Albania, unde, hotărâți să facă față încălzirii globale, unii producători le consideră exporturile viitorului. Irakli Shkoza, un agronom de 75 de ani cu o fermă în Divjaka, a decis acum șase ani să-și diversifice producția, importând semințe din Africa și America pentru a le planta pe o parcelă de aproximativ două hectare. Aceste plante s-au adaptat foarte bine la climatul albanez.
Regiunea Divjaka, situată între terenuri agricole și coasta Adriaticii, este considerată grânarul Albaniei, cultivând legume și pepeni verzi atât pentru piața locală, cât și pentru cea de export. Creșterea temperaturilor, împreună cu o lipsă critică de forță de muncă – Albania a pierdut 400.000 de locuitori într-un deceniu – pun presiune pe ferme. Fructele exotice necesită mai puțină apă și întreținere, ceea ce duce la costuri de producție mai mici, conform lui Shkoza.
Clima Albaniei, tipic mediteraneană, a evoluat sub influența încălzirii globale. Simulările prevăd o creștere a temperaturii pentru Balcanii de Vest de 3,5°C în cazul emisiilor moderate de gaze cu efect de seră, până la 8,8°C în scenariul cu emisii ridicate, până la sfârșitul secolului XXI. Valurile de căldură „vor afecta probabil randamentele culturilor, în special în Albania, unde temperaturile medii sunt cele mai ridicate în timpul verii”, scriu cercetătorii germani Daniel Müller și Max Hofmann.
În 2020, agricultura, silvicultura și pescuitul au reprezentat 19% din PIB-ul Albaniei. Irakli Shkoza consideră că schimbările climatice nu sunt neapărat un dezastru, ci o oportunitate de adaptare. „Fermierii albanezi trebuie să înceapă să producă aceste culturi pe scară largă; clima este favorabilă. Aceste fructe sunt foarte căutate pe piața europeană”, explică el, subliniind că fructele aduse din alte colțuri ale lumii au un cost, atât financiar, cât și în ceea ce privește prospețimea.
Fructele de papaya găsite pe piețele europene sunt recoltate verzi și apoi aduse în Europa, unde se coc artificial. În Albania, aceste fructe se pot coace pe copaci. Vasil Nikolovski, un producător din Macedonia de Nord, subliniază că „Albania are toată capacitatea de a satisface cerințele pieței europene și de a realiza o cifră de afaceri de 100 până la 200 de milioane de euro”. Irakli Shkoza a reușit deja să se impună pe piața europeană exportând fructul dragonului, fructul pasiunii și pepino. Recent, a colaborat cu alți fermieri pentru a exporta 30 de tone de kiwano în Croația. “Și recolta din acest an promite să fie abundentă”, afirmă el.
La 55 km sud de Divjaka, Lulzim Bullari cultivă kiwi. „Nu ne putem plânge de temperaturile ridicate; în ultimii doi ani, producția de kiwi a fost o binecuvântare”, explică el. De asemenea, a început să cultive o varietate de smochin din Africa de Nord, rezistent la climatele blânde de iarnă, pe aproximativ cincisprezece hectare. „Norocul îi ajută pe cei curajoși și trebuie să alergi ca să-l prinzi”, conchide el.
