Impactul prețului reglementat al gazelor: O strategie dăunătoare, avertizează Cristian Păun
Profesorul de economie Cristian Păun a avertizat că noul mecanism de „preț administrat” la gaze, anunțat de premierul Ilie Bolojan, riscă să prelungească o schemă costisitoare pentru bugetul de stat și să întârzie liberalizarea reală a pieței. Într-o intervenție la Digi24, Păun a subliniat că prețul gazului nu este nici în prezent unul cu adevărat liber, iar menținerea unui control generalizat al prețurilor înseamnă subvenții plătite prin deficit și datorie, inclusiv pentru consumatorii care își permit să achite costurile reale.
Declarațiile vin după ce premierul Ilie Bolojan a anunțat o serie de măsuri care vor fi aprobate în următoarele ședințe de Guvern, printre care și renunțarea treptată la plafonarea prețului la gaze și introducerea unui preț administrat, de la producător până la consumatorul final. Guvernul a propus o perioadă de tranziție între 1 aprilie 2026 și 31 martie 2027, în care prețul la gaze pentru consumatorii casnici nu va mai fi plafonat, dar va fi administrat pe întregul lanț de aprovizionare.
„Trebuie să facem pași pentru a elimina plafonarea, dar trebuie să protejăm cetățenii de posibilele pusee de inflație, care ar putea apărea pe fondul creșterii necontrolate a prețului la gaz”, a declarat Ilie Bolojan. Premierul a justificat măsura prin contextul economic dificil și perspectiva ca România să beneficieze, începând din 2027, de resurse suplimentare de gaze din Marea Neagră, ceea ce ar reduce riscurile legate de aprovizionare și volatilitatea prețurilor.
Prețul administrat va fi aplicat tuturor consumatorilor casnici, precum și CET-urilor, pentru cantitatea de gaze utilizată la producerea energiei termice, în timp ce pentru restul activităților economice, plafonarea va fi eliminată. „Pentru celelalte activități nu va mai exista plafon. Oricum, majoritatea consumatorilor din economie achiziționează gaze la prețuri sub plafon”, a precizat Bolojan.
Cristian Păun a amintit că, atât pe piața gazelor, cât și pe cea a energiei electrice, statul rămâne actorul dominant prin companiile pe care le controlează. „Prețul nu este liber. Avem o autoritate care reglementează multe elemente de cost. Ca piața să fie cu adevărat liberalizată, ar trebui să existe mulți jucători și o concurență reală. În producție, însă, domină companiile de stat, coordonate politic”, a explicat el, avertizând că menținerea unui preț administrat trebuie făcută cu mare atenție, pentru a nu genera pierderi semnificative în sectorul gazelor.
„Dacă vrem liberalizare, trebuie să vorbim de privatizare și de listare. Avem nevoie de companii solide financiar, mai ales pentru a putea investi în exploatarea gazelor din Marea Neagră. Dacă le împovărăm cu pierderi, riscăm să le tăiem exact capacitatea de investiții”, a mai declarat Păun.
Întrebat despre impactul măsurilor asupra consumatorilor, Păun a explicat că menținerea schemei actuale echivalează cu o subvenționare generalizată a prețului. „Statul suportă o parte din preț prin buget, pe deficit și pe datorie. Este o măsură păguboasă. Ar fi trebuit definit foarte clar consumatorul vulnerabil și ajutat doar acesta”, a afirmat economistul, criticând faptul că sprijinul se acordă inclusiv persoanelor care își permit să plătească prețul integral al gazului.
Profesorul a sugerat că decizia de a continua o formă de control al prețurilor este influențată de presiunile politice din coaliția de guvernare. „Probabil că presiunile sunt foarte mari, iar unul dintre partide trage puternic pentru continuarea acestei măsuri. Este vorba de PSD”, a adăugat el.
În paralel cu măsurile privind prețul la gaze, premierul Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul va pune presiune pentru creșterea capacităților de stocare a energiei și pentru finalizarea centralelor pe gaz de la Mintia și Iernut, considerate esențiale pentru echilibrarea sistemului energetic național.
