Prognoze economice: deficitul de 8,4-8,6% din PIB în 2025 – impactul asupra economiei românești în scenariul optimist
România ar putea încheia anul 2025 cu un deficit bugetar situat între 8,4% și 8,6% din PIB, chiar și într-un scenariu considerat optimist. Noua țintă de deficit agreată cu Comisia Europeană este de 8,4% din PIB, după ce obiectivul inițial stabilit fusese de 7%. Economiștii avertizează că procesul de consolidare bugetară avansează lent și se bazează în principal pe frânarea cheltuielilor, nu pe reforme structurale profunde.
Evoluția balanței bugetului de stat arată o deteriorare constantă a poziției fiscale în primele nouă luni ale anului, într-un ritm comparabil cu cel din 2024 și mult mai rapid decât în perioada 2021-2023. Specialiștii au transmis că, deși impactul principal al măsurilor fiscale este așteptat în ultimul trimestru, șansele de atingere a țintei inițiale sunt minime. Stabilizarea bugetară este posibilă doar printr-o disciplină strictă pe partea de cheltuieli și printr-o administrare eficientă a veniturilor statului.
Economiștii au atras atenția că metoda „cash” reflectă doar fluxurile efective de plăți și încasări și poate fi distorsionată de sezonalitate sau de amânarea unor cheltuieli. Pentru comparațiile europene, este relevant deficitul calculat după metodologia ESA. Potrivit acestei metodologii, România a încheiat anul 2024 cu un deficit de 9,3% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană. Ținta pentru 2025 este coborârea la 8,4% din PIB, însă analiștii estimează că rezultatul final va rămâne în intervalul 8,4-8,6%.
Impactul măsurilor fiscale și evoluția economică
Prima jumătate a anului 2025 a adus o evoluție relativ solidă a economiei, cu o creștere a PIB-ului de 1,2% în trimestrul al doilea și cu rezultate peste așteptări în luna iulie. Totuși, această accelerare a fost alimentată de comportamente anticipative, iar creșterea s-a datorat în mare parte efectului de front-loading. Firmele și populația au devansat achizițiile înainte de intrarea în vigoare a majorărilor de taxe, rezultând într-un vârf de activitate concentrat într-un interval scurt.
După vârful din iulie, economia a intrat într-o fază de ajustare accentuată. În august, inflația anuală a urcat la 9,9%, pe fondul majorării TVA și al eliminării plafonării prețurilor la energie. Puterea de cumpărare a populației s-a erodat rapid, iar consumul a scăzut. Datele INS arată că economia României a evitat la limită recesiunea în trimestrul al treilea, însă dinamica a rămas fragilă, PIB-ul crescând cu doar 1,6% în ritm anual.
Provocări bugetare și perspective
Structura bugetului public rămâne dependentă de contribuțiile sociale și de TVA, însă ambele surse pierd din viteză pe fondul încetinirii salariilor și scăderii consumului. Profitabilitatea companiilor este afectată, ceea ce limitează încasările din impozitul pe profit. În absența unor surse noi de venit, accentul va trebui inevitabil mutat pe partea de cheltuieli.
Pachetul fiscal aplicat de la 1 august va avea un impact limitat în 2025, deoarece afectează doar ultimele luni ale anului, iar efectele complete sunt așteptate în 2026. Pe termen scurt, controlul cheltuielilor rămâne principalul instrument aflat la dispoziția autorităților. Corecția fiscală a început și trebuie dusă mai departe coerent, cu răbdare și disciplină, pentru a evita pierderea câștigurilor de până acum.
Banca Națională a României a menținut dobânda-cheie la 6,5%, iar randamentele titlurilor de stat s-au mai detensionat, însă nivelul acestora rămâne ridicat. Ministerul Finanțelor a reușit o emisiune externă, semn că accesul la finanțare există, dar depinde de credibilitatea planului fiscal. Fără o consolidare credibilă, reducerea costurilor de împrumut va rămâne greu de obținut.
Acțiuni necesare pentru consolidarea fiscală
Specialiștii consideră că autoritățile trebuie să accelereze controlul cheltuielilor, să întărească colectarea taxelor și să sprijine economia prin investiții și absorbție de fonduri europene. Fără reduceri treptate, dar reale, ale cheltuielilor bugetare, România va rămâne pentru mult timp în rândul țărilor cu cele mai ridicate deficite din Uniunea Europeană. Lunile următoare și anul viitor vor fi decisive pentru consolidarea fiscală și pentru readucerea economiei pe o traiectorie de creștere sustenabilă.
