Prognozele JP Morgan: România are potențialul de a reduce deficitul bugetar la 6% din PIB până în 2026
România ar putea înregistra în 2026 un deficit bugetar de cel mult 6% din PIB, dacă măsurile fiscale deja aprobate vor fi aplicate integral și cheltuielile publice vor rămâne sub control. Aceasta este concluzia economistului Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, managing director la JP Morgan. El a subliniat că performanța fiscală din 2025, când deficitul a fost mai mic decât estimările inițiale, nu a fost o surpriză, ci rezultatul unor decizii bugetare care și-au produs deja efectele.
Totuși, economistul a avertizat că rezultatul final va depinde în mare măsură de modul în care va fi construit bugetul pentru 2026, subliniind că orice derapaj afectează direct credibilitatea României și costurile de finanțare.
2027, anul cu cele mai multe semne de întrebare
Dacă pentru 2026 perspectivele sunt relativ clare, situația devine mult mai incertă în 2027, când nu există, deocamdată, măsuri fiscale concrete. „Pentru 2027 nu avem nimic definit. Există, poate, intenții, dar nu și politici clare. Prognoza de deficit sub 5% este optimistă, însă nu știm încă dacă este și realistă”, a explicat economistul.
Atingerea acestei ținte va depinde de capacitatea statului de a-și crește veniturile și de a menține controlul asupra cheltuielilor. Alexandru-Chidesciuc a atras atenția asupra unei probleme cronice: slaba colectare a taxelor, care persistă de aproximativ două decenii. „România nu a reușit să îmbunătățească semnificativ colectarea în ultimii 20 de ani. Cu toate acestea, în prezent, văd un efort mult mai mare din partea Guvernului. Dezechilibrele dintre cât ar trebui să se încaseze și cât se încasează efectiv au crescut și ele, ceea ce pune presiune suplimentară”, a afirmat el. Această presiune ar putea forța autoritățile să accelereze reformele în zona fiscală.
Cheltuielile vor crește, dar sub ritmul economiei
În ceea ce privește cheltuielile, economistul nu crede că salariile și pensiile vor rămâne înghețate după 2026, dar se așteaptă ca majorările să fie mai mici decât creșterea PIB-ului nominal. „Nu e rezonabil să credem că vor rămâne înghețate, însă dacă vor crește sub ritmul economiei, controlul cheltuielilor va continua”, a explicat el. Ajustarea bugetară din 2025 s-a bazat pe doi factori principali: limitarea strictă a cheltuielilor și creșterea TVA. „Când ne uităm la veniturile statului, nu prea există altă explicație pentru supra-performanță decât majorarea TVA. A fost o decizie contestată, dar cu impact clar asupra bugetului”, a afirmat economistul.
