Provocare majoră pentru Ursula von der Leyen: Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul mesajelor confidențiale din scandalul „Pfizergate”
Moștenirea Ursulei von der Leyen ca președintă a Comisiei Europene se va confrunta cu o provocare uriașă în această săptămână, când Curtea de Justiție a UE va decide asupra mesajelor text secrete pe care aceasta le-a schimbat cu șeful unei companii farmaceutice în cadrul unui acord de miliarde de euro cu Bruxelles-ul privind vaccinurile anti-COVID. Hotărârea Curții va determina dacă refuzul de a publica conținutul conversației sale cu directorul general al Pfizer, Albert Bourla, constituie o încălcare a normelor de transparență.
Decizia de miercuri va avea implicații majore asupra modului în care înalții oficiali ai Uniunii Europene își desfășoară activitatea în spatele ușilor închise și ar putea afecta substanțial al doilea mandat de cinci ani al lui von der Leyen, început pe 1 decembrie. Criticile la adresa sa includ tendința de a centraliza puterea și retragerea angajamentelor ecologice.
Esența problemei
Esența cazului este dacă mesajele text ar trebui considerate documente și, prin urmare, eligibile pentru publicare în numele transparenței. Activistii și observatorii externi susțin că aceste mesaje ar trebui tratate ca orice alte mijloace de comunicare oficială în contextul elaborării politicilor, în timp ce Comisia susține contrariul.
Cazul este complex din punct de vedere juridic pentru von der Leyen, deoarece ea a semnat personal cel mai mare contract de vaccinare al blocului, în valoare de miliarde de euro, și conduce instituția responsabilă cu aplicarea legislației UE, care include principii de transparență și responsabilitate. O decizie împotriva sa ar oferi criticilor argumente suplimentare și ar fi o mare jenă, mai ales că s-a angajat public să apere standardele de transparență.
Shari Hinds, responsabilă cu politicile UE pentru integritate politică la Transparency International, a afirmat că „această hotărâre judecătorească ar putea marca un punct de cotitură pentru transparență în UE” și a subliniat importanța evitării secretului în deciziile cheie, în special în cele legate de sănătatea publică.
Contextul cazului
Cazul a fost inițiat de The New York Times, care a contestat refuzul Comisiei de a publica mesajele text în 2022. Existenta acestora a fost dezvăluită într-un interviu din aprilie 2021, în care Bourla a descris schimburile lor ca fiind fundamentale pentru încheierea unui acord substanțial privind vaccinul. Acordul, finalizat în mai 2021, a prevăzut achiziționarea a până la 1,8 miliarde de doze din vaccinul Pfizer-BioNTech Covid-19, cel mai mare contract semnat de Bruxelles.
Critici și presiuni
Ombudsmanul European a constatat în 2022 că refuzul Comisiei de a comunica informații despre mesajele text constituie o administrare defectuoasă. Emily O’Reilly a numit acest lucru un „semnal de alarmă” și a acuzat-o pe von der Leyen că a creat o cultură de „ascundere a lucrurilor” din motive politice. De asemenea, ea a criticat absența lui von der Leyen de la singura audiere de judecată organizată în acest caz.
Judecătorii de la Tribunalul General al UE au semnalat deja scepticism față de refuzul Comisiei de a publica mesajele text. Avocații Comisiei au recunoscut, în sfârșit, existența acestora, ceea ce a stârnit iritare în rândul judecătorilor, care au întrebat despre măsurile luate pentru a determina importanța mesajelor. Un judecător a subliniat că executivul nu a demonstrat „măsuri adecvate și diligente” în explicarea refuzului de a partaja textele.
Investigații suplimentare
Presiunea asupra lui von der Leyen crește, deoarece Parchetul European investighează modul în care Comisia a gestionat achizițiile de vaccinuri. Laura Codruța Kövesi, șefa EPPO, a confirmat că biroul său a intervievat recent oficiali ai Comisiei în legătură cu negocierile privind vaccinurile, deși EPPO nu va comenta despre investigația în desfășurare.
