Provocările cu care se confruntă noul papă
Mitra albă de papă vine la pachet cu sarcini deosebit de dificile. Oricine va ieşi din viitorul conclav ca nou lider al Bisericii Catolice, care numără 1,4 miliarde de membri, va avea multe probleme de rezolvat pe agenda sa. Printre acestea se numără deficitul tot mai mare în finanţele Vaticanului, frecventarea tot mai scăzută a bisericii în țările occidentale și dezbaterile doctrinare privind hirotonirea femeilor ca membri ai clerului.
Criza financiară a Vaticanului
Criza financiară a Vaticanului a fost una dintre marile provocări pentru papa Francisc. Cu trei zile înainte de ultima sa spitalizare, în februarie, el a ordonat crearea unei noi comisii la nivel înalt pentru a încuraja donaţiile către Vatican, care se confruntă cu un deficit bugetar şi cu obligaţii tot mai mari pentru fondul său de pensii. Deşi Vaticanul nu a mai publicat un raport bugetar complet din 2022, ultimul set de conturi, aprobat la mijlocul anului 2024, includea un deficit de 83 de milioane de euro. Deficitul din fondul de pensii a fost estimat la aproximativ 631 de milioane de euro de către responsabilul cu finanţele de la Vatican în 2022. Nu a existat nicio actualizare oficială a acestei cifre, dar mai multe persoane din interior au afirmat că aceasta a crescut.
Reverendul Thomas Reese, un preot iezuit, a declarat că problemele bugetare ar putea avea un „impact enorm” asupra persoanei pe care cardinalii o aleg ca nou papă. „Vor trebui să aleagă pe cineva care să strângă fonduri, nu un pastor”, a spus Reese. Dacă cardinalii caută pe cineva care să ştie de unde să facă reduceri de fonduri în structura birocratică a Vaticanului, ar putea să apeleze la cardinalul italian Pietro Parolin, unul dintre principalii candidaţi la succesiunea lui Francisc.
Declinul Bisericii Catolice în Europa
În întreaga lume, numărul membrilor Bisericii Catolice a crescut uşor în ultimii ani. Conform celor mai recente statistici oficiale, la sfârşitul anului 2023 existau 1,405 miliarde de catolici la nivel mondial, în creştere cu 1,15% faţă de 1,389 miliarde la sfârşitul anului 2022. Cea mai mare proporţie de catolici se află în America, cu 64,2% din populaţia din America de Nord şi de Sud botezată catolic, urmată de Europa cu 39,6% și Oceania cu 25,9%. Totuși, multe ţări europene înregistrează scăderi. Conferinţa episcopală germană a raportat că numai 29 de preoţi noi au fost hirotoniţi în ţară în 2024, un minim istoric, iar aproximativ 321.000 de catolici germani au părăsit Biserica în acel an. Numărul total de catolici din Germania a scăzut la sub 20 de milioane dintr-o populaţie de 83 de milioane de locuitori.
Având în vedere aceste modele de creştere, unii cardinali aflaţi în căutarea noului papă ar putea dori să se îndepărteze de Europa şi să se îndrepte către Asia sau Africa. Un candidat probabil este cardinalul filipinez Luis Antonio Tagle, cunoscut ca o personalitate fermecătoare, care ar putea deveni primul papă de la est de Turcia.
Probleme doctrinare
În ceea ce priveşte disputele doctrinare, papa Francisc a încercat să deschidă Biserica către noi discuţii. Subiecte precum hirotonirea femeilor au fost dezbătute, iar papa a creat două comisii pentru a lua în considerare acest aspect. De asemenea, Francisc a permis preoţilor să binecuvânteze cuplurile de acelaşi sex, de la caz la caz. Mişcările sale au atras critici din partea catolicilor conservatori, care se tem că Francisc „diluează” credinţa. Unii cardinali cer acum o schimbare de direcţie, iar cardinalul Gerhard Mueller a declarat că următorul papă nu ar trebui să fie un succesor al lui Francisc, ci un succesor al Sfântului Petru, primul papă.
