Prunele românești: De la livadă la țuică – 80% din recoltă devine băutură
România se află pe primul loc în Europa la producția de prune, cu o recoltă de aproape 600 de mii de tone în 2024. Cu toate acestea, doar o mică parte din aceste fructe ajunge în borcane cu magiun, gem sau compot. Conform statisticilor, 80% din recoltă este destinată distilării, transformându-se în țuică.
Acest obicei reflectă nu doar tradițiile românești, ci și modul în care gospodăriile din țară valorifică prunele. Sociologii afirmă că păstrarea acestei tradiții nu este o dovadă de alcoolism, ci o parte integrantă a culturii locale. Prunele sunt adunate din livezi, fermentate timp de aproximativ o lună, iar apoi sunt distilate în cazane pentru a obține țuica.
Un producător de țuică din Gorj explică procesul, menționând importanța controlului temperaturii: „Dacă băgăm prea multe lemne, o să dea roșu pe țeavă și atunci țuica nu mai e bună de consumat. Și atunci, focul trebuie să meargă domol.”
Deși mulți români continuă să facă țuică pentru consumul propriu, există și opțiuni de valorificare alternativă a prunei. Mădălina Butac de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Pitești-Mărăcineni sugerează că prunele ar putea fi transformate în produse care se pot vinde tot anul, precum magiun, gem, compot sau dulceață, având în vedere că prunele deshidratate au un conținut ridicat de antioxidanți.
Astfel, deși tradiția țuicii rămâne puternică în România, există oportunități de diversificare a utilizării acestor fructe, ceea ce ar putea aduce beneficii economice semnificative producătorilor.
