PSD solicită o viziune comună a României pentru protejarea agricultorilor în discuțiile despre bugetul european viitor
PSD face un apel la toate forțele politice pentru apărarea interesului național și al agriculturii românești în legătură cu proiectul președinției Comisiei Europene privind Bugetul Uniunii Europene 2028-2034. Social-democrații consideră că „adoptarea în forma actuală a viitorului buget al Uniunii Europene ar afecta substanțial agricultura românească, iar gravitatea situației nu lasă loc de dispute politice interne pe acest subiect”, conform comunicatului de presă al partidului.
„România trebuie să își stabilească o poziție unitară și fermă, care să fie apărată cu demnitate de toți reprezentanții țării noastre la nivel european, indiferent de instituțiile în care activează și indiferent de orientarea sau apartenența lor politică. Astfel, se impune o dezbatere constructivă între toate forțele politice, în coordonarea Președintelui României care are un rol esențial la votul final din Consiliul European pentru aprobarea viitorului buget al Uniunii”, mai spun social-democrații.
Principalele prevederi la care România trebuie să se opună
1) Constituirea unui fond comun pentru asigurarea finanțării politicilor UE, inclusiv pentru agricultură, cu o condiționare a acordării fondurilor de îndeplinirea anumitor jaloane. O astfel de abordare ar crea o incertitudine majoră asupra finanțării agriculturii din România. Fermierii ar putea pierde fonduri semnificative din motive pur birocratice sau din cauza neîndeplinirii unor jaloane din alte sectoare de activitate. Politica agricolă comună trebuie finanțată separat! Hrana și securitatea alimentară nu pot fi condiționate! De altfel, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a purtat deja discuții cu omologii săi din mai multe state europene, majoritatea respingând această abordare din proiectul viitorului buget.
2) Plafonarea subvenției pe beneficiar, indiferent de suprafața lucrată. O astfel de prevedere ar reduce fondurile europene disponibile pentru fermierii noștri și ar determina o divizare artificială și ineficientă a suprafețelor agricole. România s-a opus de fiecare dată când s-a mai încercat o astfel de plafonare.
3) Creșterea procentului de cofinanțare de la 15% la 30%. O astfel de modificare ar pune presiune pe bugetul național din care ar trebui asigurată cofinanțarea proiectelor din agricultură și ar reduce semnificativ accesul fermierilor români la fondurile europene.
Fermierii care încasează pensie de vârstă nu vor mai putea beneficia de subvenții, conform propunerii Comisiei Europene, iar măsura trebuie implementată de statele membre ale UE până cel târziu în 2032.
Bugetul general al UE pentru 2028-2034, „cel mai ambițios propus vreodată, mai flexibil şi mai transparent” în viziunea președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen, va fi de 2 trilioane de euro, mai mare decât cel anterior, însă vine cu noutăți. Una dintre modificările majore care au generat reacții negative încă de la anunț este fuziunea a două mari direcţii bugetare: Politica Agricolă Comună (PAC), care include subvențiile pentru agricultori, şi fondurile de coeziune. Acest pilon va avea alocate 865 de miliarde de euro, din care 300 de miliarde de euro vor fi direcţionate pentru sprijinirea veniturilor agricultorilor, conform declarațiilor președintei CE.
