România va importa energie în următorii ani
România se va confrunta cu necesitatea de a importa energie în următorii aproximativ doi ani, până când noile capacități de producție vor fi operaționale, afirmă Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei. El consideră că este puțin probabil ca marii consumatori să fie deconectați temporar, dar avertizează că importurile și eventualele probleme de producție ar putea exercita presiune asupra prețurilor.
Închiderea celui de-al doilea reactor de la Cernavodă afectează sistemul energetic, dar Nicolescu subliniază că România dispune de opțiuni suficiente pentru a satisface necesarul de energie. Acesta a declarat: „Nu cred în acest scenariu al deconectării temporare a marilor consumatori”, menționând că România poate apela la capacitățile de producție aflate în rezervă și la importuri.
Surse de import pentru România
În cazul în care producția internă nu va fi suficientă, România poate importa energie din țările cu care are interconexiuni, precum Grecia, Bulgaria și Ucraina. Nicolescu a explicat că „există capacități transfrontaliere” și că se așteaptă ca aceste capacități de producție să fie disponibile.
Fostul ministru estimează că România se va confrunta cu această situație timp de aproximativ doi ani, până când noile proiecte de producție vor fi finalizate. După această perioadă, România ar putea reveni la statutul de exportator de energie.
Critica ritmului de dezvoltare a proiectelor energetice
Nicolescu a criticat ritmul în care au fost dezvoltate proiectele energetice de către companiile de stat, menționând un exemplu de centrală al cărei proiect a fost început acum aproximativ 12 ani, dar care nu este încă finalizat. „În 12 ani ne-au crescut copiii, am îmbătrânit, s-au lansat mii de sateliți în spațiu. Noi nu o terminăm”, a spus el.
El a subliniat că se bazează pe investițiile din sectorul privat pentru creșterea producției de energie, având în vedere că există mai multe proiecte private aflate într-un stadiu avansat.
Centralele pe cărbune în contextul crizei
În ceea ce privește centralele pe cărbune, Nicolescu a afirmat că acestea pot fi utile în perioadele de criză, inclusiv în contextul actual. Cu toate acestea, pe termen lung, România ar trebui să se orienteze către soluții mai eficiente și către noi capacități de producție. El consideră că închiderea unor centrale pe cărbune înainte ca acestea să fie înlocuite de capacități noi a fost o greșeală, subliniind: „Întâi pui în loc și apoi închizi.”
Impactul discuțiilor despre forța majoră asupra prețurilor
Când a fost întrebat despre posibilitatea ca furnizorii să invoce forța majoră pentru a modifica prețurile din contractele existente, Nicolescu a explicat că situația nu este atât de simplă. El a menționat că forța majoră se referă, în general, la situații excepționale, iar stabilirea concretă a existenței unei astfel de situații nu îi revine lui, ci instanțelor, în cazul unui litigiu.
Îngrijorarea sa principală este legată de efectele discuțiilor despre forța majoră și mesajele alarmiste asupra prețurilor, aducând în atenție că reacțiile exagerate și panică pe piață pot amplifica presiunile asupra costurilor energiei. Nicolescu a subliniat importanța explicării clare a situației pentru a evita reacțiile de panică din partea consumatorilor.