Reacția Guvernului față de investigația Comisiei Europene privind asistența financiară pentru Cernavodă
Nuclearelectrica a transmis, la solicitarea Secretariatului General al Guvernului, un răspuns prin care subliniază că pachetul de sprijin pregătit pentru retehnologizarea Unității 1 a centralei de la Cernavodă este „necesar, adecvat și proporțional” și respectă normele europene. Această declarație vine în contextul în care Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată privind compatibilitatea ajutorului de stat. Documentul, semnat de directorul general Cosmin Ghiță, afirmă că analiza efectuată de Bruxelles este „o procedură standard” aplicată proiectelor de acest tip și că a fost inclusă în calendarul de finanțare.
De asemenea, se menționează că deschiderea investigației nu este un element neobișnuit și nu va schimba fundamental evoluția proiectului. Evaluarea privind proporționalitatea ajutorului de stat este descrisă ca „o procedură standard”, realizată în baza art. 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și a regulamentului european 2015/1589, aplicabil în mod curent proiectelor de acest tip.
Potrivit documentului, proiectul nu depinde de această etapă pentru a avansa, fiind invocate „disponibilități bănești semnificative” la nivelul Nuclearelectrica și împrumuturi contractate în condiții de piață, care ar permite continuarea investiției conform etapelor stabilite. Proiectul respectă toate normele relevante ale Uniunii Europene în materie de securitate nucleară, mediu, energie și concurență, iar ajutorul este justificat de obiectivele urmărite, cum ar fi securitatea energetică, stabilitatea sistemului și contribuția la decarbonizare.
Ce verifică Comisia Europeană în investigația privind retehnologizarea Unității 1 a centralei de la Cernavodă
Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată pentru a evalua dacă sprijinul public pe care România intenționează să îl acorde pentru retehnologizarea și prelungirea duratei de viață a Unității 1 a centralei de la Cernavodă respectă normele Uniunii Europene privind ajutoarele de stat. Evaluarea preliminară arată că proiectul este considerat necesar și contribuie la dezvoltarea unei activități economice, însă există îndoieli cu privire la conformitatea deplină a măsurii.
Executivul european analizează dacă pachetul de sprijin este pe deplin proporțional și dacă nu reduce excesiv riscurile pentru beneficiar, transferându-le către stat. De asemenea, se evaluează impactul asupra concurenței și modul de funcționare al contractului pentru diferență (CfD), inclusiv dacă acesta oferă suficiente stimulente pentru operare și mentenanță eficientă.
Ce conține pachetul de sprijin și de ce este considerat justificat
România, prin Nuclearelectrica, a notificat Comisia Europeană un pachet de patru măsuri pentru retehnologizarea Unității 1, proiect estimat la aproximativ 3,2 miliarde de euro, stabilite de comun acord cu Ministerul Energiei: un grant de aproximativ 600 de milioane de euro din Fondul de Modernizare, garanții de stat pentru împrumuturile necesare finanțării, un contract pentru diferență (CfD), pe o perioadă de 30 de ani, și un mecanism de protecție în cazul modificărilor de reglementare în timpul construcției și operării. Aceste instrumente sunt în prezent analizate de Comisie în cadrul investigației aprofundate.
Potrivit răspunsului, sprijinul este considerat necesar pentru realizarea proiectului, iar impactul asupra pieței este limitat. Ajutorul este justificat prin „efectele pozitive” asupra sistemului energetic și nu afectează în mod nejustificat concurența. Deși schema este considerată corect construită, forma finală a pachetului de sprijin ar putea fi diferită.
Procedura este descrisă ca fiind bazată pe un „dialog iterativ de clarificări” cu Comisia Europeană, pe durata investigației, iar măsurile inițial propuse pot fi ajustate până la momentul deciziei finale privind compatibilitatea ajutorului de stat. Este invocată și practica anterioară a Comisiei, care, în proiecte nucleare similare, a modificat structura schemelor de sprijin înainte de autorizare.
Impactul asupra pieței energiei
Se subliniază că energia nucleară contribuie la reducerea volatilității prețurilor, datorită producției constante, și la integrarea surselor regenerabile. Contractele pentru diferență sunt prezentate ca un instrument care poate asigura venituri stabile producătorului și „prețuri mai previzibile pentru gospodării și consumatorii industriali”. Directorul general al Nuclearelectrica afirmă că aceste instrumente sunt concepute astfel încât să nu denatureze concurența și să mențină un echilibru între reducerea riscurilor și stimulentele pentru eficiență.
Unitatea 1 de la Cernavodă, pusă în funcțiune în 1996, asigură aproximativ 10% din producția de energie electrică a României și urmează să ajungă la finalul duratei de viață în 2027. Proiectul de retehnologizare vizează prelungirea funcționării cu încă 30 de ani, la o capacitate de aproximativ 706 MW. Comisia Europeană va continua analiza în perioada următoare, timp în care România și alte părți interesate pot transmite observații înainte de o decizie finală privind ajutorul de stat.
