Reacția MAE la acuzațiile Rusiei referitoare la România și achiziția portului Giurgiulești din Republica Moldova
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) din România a emis o reacție fermă la acuzațiile aduse de oficialii ruși, care au vizat relațiile dintre România și Republica Moldova, precum și achiziția portului Giurgiulești din Republica Moldova. Purtătorul de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea, a declarat că „războiul și propaganda rusă sunt două fețe ale aceleași dorințe de control a Moscovei.”
Declarațiile MAE au fost generate de pozițiile exprimate de Iuri Pilipson, directorul departamentului din Ministerul rus de Externe, într-un interviu acordat agenției TASS. Andrei Țărnea a subliniat că „orice oficial rus care vorbește despre identitatea națională a unei țări se află într-o evidentă contradicție,” adăugând că „Rusia omoară zilnic civili, în timp ce neagă suveranitatea și identitatea națională a unui vecin.”
MAE a respins vehement afirmațiile Moscovei legate de identitatea națională și relațiile dintre România și Republica Moldova. „Identitățile naționale și aspirațiile naționale nu răspund cerințelor Moscovei nici când e vorba de limbă, nici când este vorba de decizii economice și de investiții. Au trecut timpurile când Moscova alegea pentru aceste națiuni cu forța sau le impunea ce să facă,” a spus Andrei Țărnea.
Iuri Pilipson a susținut că România ar fi implicată în acordarea unui „sprijin militar și logistic direct” Ucrainei, menționând preluarea companiei care operează Portul Internațional Liber Giurgiulești de către Administrația Porturilor Maritime Constanța. Oficialul rus a afirmat că portul a fost transformat „într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a diverselor categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei.”
În plus, Pilipson a exprimat îngrijorări cu privire la „adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat” și a afirmat că promovarea unirii României cu Republica Moldova face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice, menită să creeze impresia unei susțineri tot mai mari pentru unire. El a vorbit despre o „presiune propagandistică” și a susținut că majoritatea locuitorilor Republicii Moldova nu doresc să renunțe la identitatea națională sau la statalitatea țării.
