Reacțiile internaționale la refuzul guvernului Mureșan
Căderea guvernului Mureșan în votul din Parlament a fost relatată pe larg în presa internațională. Politico notează că Parlamentul a respins încercarea lui Siegfried Mureșan de a forma un Executiv, în timp ce Reuters subliniază că prelungirea crizei politice amenință ratingul de investiții al țării.
Analistul politic Cristian Pîrvulescu a declarat că președintele Nicușor Dan ar putea alege un alt candidat pentru funcția de prim-ministru, probabil un tehnocrat, înainte de a opta pentru alegeri anticipate. Aceste alegeri ar putea duce la un nou Parlament fragmentat, cu o extremă dreaptă mai încurajată. AFP informează că Mureșan a obținut doar 182 din cele 233 de voturi necesare pentru învestirea guvernului său. De asemenea, președintele Dan a avertizat că alegerile anticipate nu ar rezolva criza actuală.
Criza politică a început în luna mai, când social-democrații aflați la putere și opoziția de extremă dreaptă l-au demis pe prim-ministrul liberal Ilie Bolojan. De atunci, Dan a propus trei candidați pentru funcția de prim-ministru, dar niciunul nu a reușit să formeze un guvern, ultimul fiind Mureșan. Acesta a promis un guvern pro-UE cu „un program ambițios de reforme” și a subliniat că alegerea se face între „o Românie care merge înainte și una care stagnează”. Analiștii au estimat însă că șansele lui Mureșan erau reduse, în contextul refuzului PSD de a-l susține, cerând în schimb funcția de prim-ministru.
Partidul de extremă dreaptă, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), a declarat că nu îl va vota pe Mureșan, liderul AUR, George Simion, afirmând că nu vor susține „guvernul marionetă”. AUR conduce în sondajele de opinie, având un scor de aproape 40%. Criza actuală a fost generată de părăsirea coaliției de guvernare de către PSD, din cauza măsurilor de austeritate și a alianței cu extrema dreaptă.
Nicușor Dan a acuzat partidele politice că se preocupă mai mult de chestiunile electorale decât de interesul național. Extremiștii din Parlament, care reprezintă aproximativ o treime din acesta, au amenințat că îl vor demite pe Dan dacă nu va convoca alegeri anticipate. România nu a mai organizat alegeri anticipate din 1989.
Criza politică a generat incertitudine economică, România confruntându-se cu cel mai mare deficit public și cea mai mare inflație din Uniunea Europeană. Agențiile de rating au menționat că perspectiva României rămâne negativă, riscurile politice afectând reformele de reducere a deficitului.
Politico a evidențiat că Parlamentul a respins pentru a doua oară candidatul propus de președinte, ceea ce deschide calea pentru alegeri anticipate. Totuși, Dan preferă să găsească o soluție de compromis între partidele politice. „Politicienii trebuie să țină cont de voința celor care le-au acordat mandatul”, a declarat Dan.
Reuters a notat că votul de miercuri a ridicat posibilitatea ca AUR să formeze o nouă majoritate de guvernare împreună cu PSD, ceea ce ar putea compromite eforturile României de a reduce deficitul bugetar. Dacă două propuneri de numire în funcția de prim-ministru nu reușesc, președintele poate dizolva Parlamentul și poate convoca alegeri anticipate, dar Dan a declarat că aceasta ar fi ultima sa opțiune.
Leul românesc a rămas stabil față de euro, dar a scăzut cu 3,5% în acest an. Capacitatea României de a aproba un buget care să includă reduceri ale deficitului este esențială pentru menținerea ratingului suveran la nivelul „investment grade”.
