Reflecții după un an de criză: Ionuț Dumitru, economist de renume, dezvăluie risipa fondurilor statului și veniturile insuficiente
Ajustarea deficitului bugetar foarte ridicat trebuie să se facă prin măsuri atât pe partea de cheltuieli, cât și pe cea de venituri, a afirmat Ionuț Dumitru, economist șef al Raiffeisen Bank și fost președinte al Consiliului fiscal. România se distinge în clasamentul european al cheltuielilor publice în domenii precum ordinea publică și achizițiile în sănătate. De asemenea, percepția românilor că plătesc taxe mari, comparativ cu restul Europei, nu este susținută de cifre, ci se bazează pe nemulțumirea față de serviciile primite.
Reducerea deficitului bugetar, care anul trecut a atins 9,3% din PIB și care ar trebui să scadă la 7% în acest an, este urgentă pentru a evita suspendarea fondurilor europene, a avertizat Dumitru în cadrul unei conferințe anuale. “Mai avem un răgaz de 3-4 săptămâni, până la Consiliul European de la începutul lunii iulie. Este urgentă formarea guvernului și implementarea unui pachet de măsuri care să convingă Comisia Europeană că suntem pe direcția bună”, a adăugat Dumitru.
Măsurile trebuie să demonstreze Comisiei Europene, agențiilor de rating și investitorilor că sunt suficiente pentru reducerea deficitului, altfel România riscă retrogradarea la categoria junk. Anul trecut, România a înregistrat cel mai ridicat deficit bugetar din UE, fiind al doilea cel mai ridicat nivel istoric, apropiat de cel din criza economică mondială din 2009.
“România pare că, după pandemia din 2020, a mai avut o molimă, ceva, anul trecut. A căzut într-o zonă foarte periculoasă cu deficitul, acel 9,3%”, a afirmat economistul. România este în procedură de deficit excesiv din 2019, când avea cel mai mare deficit bugetar din Europa. Dumitru a subliniat importanța unei soluții fiscale pe partea de venituri și bugetare pe partea de cheltuieli, menționând că există o situație de deficite gemene care afectează țara.
“Toate măsurile de consolidare fiscală, fie că sunt tăieri de cheltuieli sau creșteri de taxe, sunt recesioniste. Problema se pune între a avea o suferință economică mai mică sau una mai mare”, a spus Dumitru. El a menționat că discuțiile frecvente despre creșterile de TVA ar trebui analizate, deoarece taxele pe consum au impact negativ cel mai mic pe termen scurt.
Dumitru a subliniat că percepția că românii plătesc taxe mari este subiectivă și se bazează pe calitatea proastă a serviciilor publice. “O reformă care să ne aducă consolidarea fiscal-bugetară necesară trebuie să abordeze ambele părți ale bugetului. Fără îmbunătățirea eficienței cheltuielilor publice, eforturile sunt în zadar”, a adăugat economistul.
Cheltuielile cu salariile din sectorul public au atins 11,2% din PIB, comparativ cu o medie de 10,2% în UE. Aceste cheltuieli au crescut semnificativ anul trecut, depășind nivelul din 2009. Dumitru a subliniat că numărul de bugetari este cel mai mic din UE, iar creșterea pensiilor cu 40% a fost considerată “cireașa de pe colivă” într-un moment de deficit mare.
Cheltuielile cu asistența socială reprezintă 13,6% din PIB, comparativ cu 21,8% în UE, iar ponderea contribuabililor la sistemul de pensii este de 46% din populația în vârstă de 15-64 de ani, sub media UE de 70%. România se remarcă prin cheltuieli mari cu investițiile, dar cu eficiență scăzută, având cheltuieli cu investițiile de 5,7% din PIB, față de o medie de 3,6% în UE.
Cheltuielile cu dobânzile sunt de 2,3% din PIB, în creștere rapidă, și pot ajunge la 3% din PIB. Pe partea de sănătate, România cheltuie 2,2% din PIB, față de 1,2% în UE, iar cheltuielile cu educația sunt de 3,3% din PIB, comparativ cu 4,7% media UE.
Veniturile fiscale sunt de 27,2% din PIB, fiind al treilea cel mai redus nivel din UE, și au scăzut constant începând cu 2015. România se remarcă printr-o cotă de impozit pe venit de 10%, cota standard de TVA de 19%, cota impozitului pe profit de 16% și cota impozitului pe dividende de 10%. De asemenea, taxele pe muncă sunt de 11,64% din PIB, comparativ cu media UE de 19,99%.
