Rezultatele unui sondaj recent: Părerea românilor despre apartenența la UE și NATO
Peste patru români din cinci se declară a fi pro-UE și pro-NATO, conform unui sondaj INSCOP publicat recent. Sondajul relevă o așteptare socială puternică în privința reducerii birocrației și modernizării administrației prin digitalizare.
”Majoritatea covârșitoare a populației susține orientarea României spre Vest (UE, SUA, NATO), ceea ce reflectă o ancorare stabilă în spațiul euroatlantic, perceput ca garant al securității și prosperității naționale. În același timp, atitudinea critică privind raportul dintre apartenența la UE și apărarea intereselor naționale indică o cultură politică duală, în care integrarea și suveranitatea sunt percepute simultan ca necesități și surse de tensiune”, a declarat Remus Ștefureac, director INSCOP Research.
Direcția politicii externe a României
Întrebați despre direcția în care ar trebui să se îndrepte România din punct de vedere al alianțelor politice și militare, 78.9% dintre respondenți au indicat Vestul (UE, SUA, NATO), în timp ce doar 7.8% au optat pentru Est (Rusia, China). 13.3% nu știu sau nu răspund.
Susținerea pentru orientarea spre Vest este mai puternică în rândul votanților PNL și USR, persoanelor de peste 60 de ani și celor cu venituri ridicate.
Apartenența la Uniunea Europeană
83.3% dintre respondenți consideră că apartenența României la Uniunea Europeană este pozitivă, în timp ce 12.4% o evaluează negativ. Ponderea non-răspunsurilor este de 4.3%. Votanții PNL și USR, persoanele cu studii superioare și cei cu venituri ridicate evaluează apartenența la UE într-o proporție mai mare decât restul populației.
Apartenența la NATO
Similar, 83.7% dintre respondenți consideră că apartenența României la NATO este pozitivă, iar 11.7% o evaluează negativ. 4.6% nu știu sau nu răspund. Apartenența la NATO este evaluată pozitiv mai ales de votanții USR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu studii superioare și locuitorii din București.
Puterea de decizie în UE
65.7% dintre români sunt de acord că puterea de decizie a statelor membre în cadrul Uniunii Europene ar trebui să crească, în timp ce 24.4% sunt în dezacord. 9.9% nu știu sau nu răspund. Această opinie este susținută în special de votanții AUR, în timp ce votanții USR, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și cei cu venituri ridicate își exprimă dezacordul.
Rolul României pe scena internațională
88% dintre respondenți consideră că România ar trebui să joace un rol mai activ pe scena internațională, în timp ce 9% se opun acestei idei. 2.9% nu știu sau nu răspund.
Apartenența la UE și independența națională
38.1% dintre români consideră că apartenența României la Uniunea Europeană limitează prea mult independența națională, în timp ce 52.4% sunt de părere contrarie. Ponderea non-răspunsurilor este de 9.5%.
Digitalizarea serviciilor publice
43.7% dintre români au folosit un serviciu public online, în timp ce 56.1% nu au utilizat niciodată un astfel de serviciu. Când au fost întrebați ce i-ar determina să folosească mai des aceste servicii, 22% au menționat evitarea aglomerației de la ghișee, 11.4% rapiditatea rezolvării cererilor, iar 11.2% flexibilitatea accesului la orice oră.
Obstacolele în calea digitalizării sunt considerate a fi lipsa educației digitale (45.7%), lipsa de voință politică (32.8%) și lipsa de resurse financiare (15.5%).
72.8% dintre respondenți cred că digitalizarea instituțiilor publice va duce la reducerea birocrației, iar 73.6% ar folosi un singur portal digital pentru interacțiunea cu toate instituțiile statului.
Domeniile prioritare pentru digitalizare
49.3% dintre respondenți consideră că sănătatea ar trebui să fie domeniul prioritar în procesul de digitalizare a administrației publice, urmat de educație (29.9%) și relația cu primăria (22.6%).
Acest sondaj a fost realizat de INSCOP Research, cu un eșantion de 1107 persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, în perioada 4 – 10 august 2025. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.
