România are șansa de a deveni centrul unei avansate unități de inteligență artificială pentru întreaga zonă a Mării Negre
România ar putea găzdui Black Sea AI Gigafactory, o fabrică AI de ultimă generaţie ce va deservi inclusiv Republica Moldova și întreaga regiune a Mării Negre. Scrisoarea de intenţie pentru acest proiect a fost transmisă Comisiei Europene, conform Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului (MEDAT).
„Proiectul nu este doar despre construirea unei fabrici de AI în România, ci reprezintă accesul real la infrastructură de ultimă generaţie pentru fraţii noştri din Republica Moldova, precum și pentru statele din zona Mării Negre, inclusiv Ucraina și Turcia, care și-au exprimat susţinerea fermă faţă de această iniţiativă comună. Este despre aducerea valorilor europene la Marea Neagră: cooperare, inovaţie, suveranitate tehnologică, securitate cibernetică, incluziune şi rezilienţă. Ne asigurăm că nicio ţară din această regiune nu rămâne în urmă”, a declarat Bogdan Ivan, ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului.
Autoritatea pentru Digitalizarea României a transmis scrisoarea de intenţie pentru găzduirea Black Sea AI Gigafactory ca parte a unei iniţiative strategice europene menite să consolideze suveranitatea tehnologică și capacitățile continentale în domeniul inteligenţei artificiale, conform obiectivelor Uniunii Europene.
Proiectul prevede instalarea a peste 100.000 de acceleratoare AI în două locaţii: Cernavodă (Faza I) și Doiceşti (Faza II), ambele selectate pentru avantajele strategice în energie, infrastructură digitală și conectivitate internaţională. Proiectul va fi alimentat de un mix energetic de până la 1.500 MW, poziționând România ca un centru strategic pentru calculul de înaltă performanţă, respectând mediul, cu energie nucleară fără emisii de carbon.
„Propunerea României este unică la nivel european prin facilităţile oferite: Cernavodă beneficiază de alimentare directă din surse nucleare și de infrastructură digitală conectată la noduri europene prin fibră optică și cabluri submarine, în timp ce Doiceşti oferă un sit industrial cu potenţial de co-localizare SMR, răcire hibridă și integrare în reţeaua naţională de comunicaţii de mare viteză”, se menționează în comunicat.
Dimensiunea de securitate cibernetică este prioritară, sprijinită de expertiza acumulată de România în acest domeniu, inclusiv prin găzduirea Centrului European de Competenţe în Securitate Cibernetică (ECCC).
Pe lângă contribuţia la consolidarea capacităţii AI europene, proiectul va funcţiona ca un catalizator pentru inovare în Europa Centrală și de Est, având un impact direct asupra proceselor de reconstrucţie digitală din Ucraina, integrarea tehnologică în Republica Moldova și extinderea serviciilor AI către Serbia și Turcia.
„Candidatura României reflectă un angajament ferm faţă de valorile europene și un plan solid de execuţie. AI Gigafactory va constitui un punct de referinţă pentru suveranitatea digitală a Uniunii Europene și un instrument operaţional pentru accelerarea transformării digitale în regiune”, se mai arată în comunicat.
