România, chemată să răspundă în fața instanței europene pentru neîndeplinirea standardelor de calitate a aerului
Comisia Europeană a decis să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, constatând că țara nu respectă obligațiile prevăzute în directivele europene privind calitatea aerului. Executivul comunitar a subliniat că rețeaua națională de monitorizare este incompletă, având un număr insuficient de puncte de măsurare și nefiind capabilă să furnizeze date de calitate conform normelor europene.
Uniunea Europeană dispune de două directive care stabilesc criteriile pentru măsurarea și evaluarea calității aerului. Acestea impun fiecărui stat membru să aibă o rețea de stații de monitorizare a poluanților din atmosferă, care să fie suficientă ca număr, amplasate în locuri reprezentative (în orașe aglomerate, zone industriale sau lângă trafic intens) și să ofere date corecte și complete. Scopul acestor reguli este de a permite statelor să ia decizii eficiente pentru protejarea sănătății populației.
Comisia Europeană a comunicat că România nu și-a organizat rețeaua de monitorizare conform cerințelor stabilite, existând multe locuri fără suficiente puncte de măsurare, iar unele dintre stațiile existente nu sunt amplasate corect. De asemenea, calitatea datelor nu este la nivelul cerut, ceea ce afectează monitorizarea mai multor poluanți importanți, precum particulele fine PM10 și PM2.5, dioxidul de sulf, oxizii de azot, metalele grele și benzo(a)pirenul, un compus cancerigen.
Fără o monitorizare adecvată, evaluarea riscurilor reale pentru populație devine dificilă. Comisia Europeană a avertizat România în repetate rânduri, începând din 2017, printr-o primă scrisoare oficială, urmată de o nouă atenționare în 2019 și un aviz motivat în 2023, ultimul pas înainte ca dosarul să fie trimis la Curtea de Justiție. Deși autoritățile române au început modernizarea rețelei de monitorizare, Comisia consideră că aceste schimbări nu sunt suficiente și că persistă numeroase neconformități.
Monitorizarea corectă a aerului nu este o obligație birocratică, ci fundamentul pentru orice strategie de reducere a poluării. Particulele PM2.5 sunt asociate cu afecțiuni precum astmul și probleme cardiovasculare, iar benzo(a)pirenul poate crește riscul de cancer. Fără date precise despre nivelurile acestor substanțe, România nu poate proteja eficient populația.
Odată ce cazul va fi înaintat Curții de Justiție a Uniunii Europene, România poate fi obligată să ia măsuri rapide și eficiente pentru remedierea deficiențelor. În caz contrar, Curtea poate impune sancțiuni financiare, inclusiv penalități zilnice până la rezolvarea problemelor. Directivele pe care România nu le respectă fac parte din strategia europeană pentru reducerea poluării până în 2030, un obiectiv esențial al UE pentru sănătatea publică și protejarea mediului.
