România, codașă în UE la investițiile în educație, conform Eurostat
Cheltuielile publice pentru educație (de la grădiniță până la liceu) în Uniunea Europeană au reprezentat 4,7% din produsul intern brut (PIB) în anul 2023, o cifră stabilă față de 2022, conform datelor publicate de Eurostat. România se află pe ultimul loc în acest clasament, având un procent de 3% din PIB alocat educației.
În rândul statelor membre, cele mai ridicate cheltuieli publice pentru educație, ca procent din PIB, au fost înregistrate în Suedia (6,8%), urmată de Finlanda (6,3%) și Belgia (6,2%). La polul opus, România (3%), Grecia (3,3%) și Malta (3,4%) au avut cele mai scăzute niveluri de investiții în educație.
La nivelul Uniunii Europene, cheltuielile publice pentru educație au scăzut ușor, cu 0,3 puncte procentuale, în 2023 comparativ cu situația din anul 2020, când au fost de 5% din PIB, acesta fiind și anul cu cel mai ridicat nivel de cheltuieli publice pentru educație începând cu 2012.
Referitor la structura cheltuielilor, în Grecia, Ungaria, Țările de Jos, Slovacia, Polonia, Estonia și Luxemburg, cheltuielile de capital au reprezentat în 2023 cel puțin 10% din totalul cheltuielilor pentru instituțiile de învățământ. În schimb, în România și Belgia, cheltuielile de capital au reprezentat mai puțin de 5% din totalul cheltuielilor.
În mai mult de jumătate dintre țările UE pentru care sunt disponibile date (9 din 16), majoritatea cheltuielilor cu instituțiile de învățământ în 2023 au fost destinate salariilor profesorilor. Totuși, aceste salarii au reprezentat o pondere mai mică (40% până la 50% din cheltuieli) în Slovacia, Franța, Lituania, Cehia și Finlanda, iar Estonia (37,6%) și Malta (36,9%) s-au situat puțin sub acest interval.