România își dezvăluie bogățiile subterane: Proiecte miniere de sute de milioane de euro în prag de revitalizare
Inițiativa Uniunii Europene de a reduce dependența Europei de importurile de materii prime critice, în special din China, a readus la viață mai multe proiecte miniere abandonate, inclusiv în România. Țara va primi în total 615 milioane de euro pentru extragerea unor resurse esențiale pentru tehnologiile moderne utilizate în domenii precum aeronautica, echipamente medicale sau telecomunicații.
După 21 de ani de la închiderea minei de la Baia de Fier, unde se află cel mai mare zăcământ de grafit din Europa, pe motiv de neprofitabilitate, peisajul din zonă este acum dezolant: clădiri dărăpănate, mașinării ruginite și structuri de metal abandonate. Cu toate acestea, mina este pe punctul de a fi redeschisă de Salrom, datorită situației geopolitice actuale. Mina va primi aproape 200 de milioane de euro pentru repornire, fiind unul dintre cele trei obiective strategice din România anunțate de Comisia Europeană la sfârșitul lunii martie.
În total, România va beneficia de 615 milioane de euro de la Bruxelles pentru extragerea grafitului, magneziului și cuprului. Celelalte două proiecte se află la Budureasa și Rovina. Grafitul este esențial pentru industria auto, fiind utilizat în bateriile mașinilor electrice și în sistemele de stocare a energiei. Potrivit directorului financiar al firmei de consultanță A3Build, Andreea Nestian, grafitul este, de asemenea, folosit în electronice și fabricarea utilajelor industriale.
Magneziul este utilizat în producția de aliaje ușoare pentru industriile auto, aerospațială și de apărare, Uniunea Europeană depinzând aproape în totalitate de importuri pentru accesul la această resursă. Zăcământul de cupru de la Rovina este considerat al doilea cel mai mare din Europa, conform companiei canadiene Euro Sun Mining, care deține licența de exploatare. Acest proiect este, însă, cel mai controversat dintre cele trei, activiștii de mediu reușind să oprească mai multe investiții în zonă.
Cuprul, deși nu este un metal rar, a devenit tot mai important datorită producției de semiconductori, turbine eoliene, mașini electrice și echipamente militare. Autoritățile române au informat deja Bruxellesul că țara are acces la diverse alte tipuri de metale, inclusiv titan, bor, cuarț, fosfor, germaniu, tungsten, galiu și pământuri rare, în încercarea de a obține și mai mult sprijin financiar.
„Extragem și procesăm zeci de mii de tone de materii prime esențiale pentru industriile viitorului”, a declarat ministrul economiei, Bogdan Ivan. În prezent, există 13 licențe active pentru exploatarea metalelor și a deșeurilor miniere. Guvernul român plănuiește să depună proiectul minier la Comisia Europeană în al treilea trimestru al acestui an, însă experții avertizează că sprijinul extern va fi esențial pentru succesul acestor inițiative.
Mulți dintre foștii mineri s-au pensionat sau și-au găsit locuri de muncă în afaceri externe, în timp ce singura facultate specializată în industria minieră din România întâmpină dificultăți în atragerea de studenți noi, din cauza lipsei de interes pentru o industrie aflată într-un declin constant după căderea regimului comunist.
