România, lider nefericit în accidentele rutiere din UE
România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul de decese în accidente rutiere, urmată de Bulgaria. În 2024, țara a înregistrat 78 de decese la un milion de locuitori, conform datelor Comisiei Europene. Pierderile generate de accidentele rutiere nu se limitează la statistici, ci implică costuri sociale uriașe, evaluate la miliarde de euro anual. Costin Ciora, analist economic, a subliniat că „costul accidentelor rutiere în România depășește 3 miliarde de euro din decese și peste 1 miliard de euro din răniții grav”, evidențiind că impactul real este „mult mai greu de estimat.”
Accidentele rutiere au implicații economice directe atât pentru bugetul public, cât și pentru societate. Conform estimărilor Eurostat, accidentele rutiere generează Uniunii Europene pierderi de aproximativ 2% din PIB, adică aproape 180 de miliarde de euro. La nivel macro, această valoare este de două ori mai mare decât bugetul anual al UE. România contribuie semnificativ la acest impact financiar; în 2023, peste 1.500 de oameni și-au pierdut viața pe drumuri. Această pierdere nu se traduce doar în despăgubiri sau costuri medicale, ci și în pierderea potențialului economic pe termen lung, ceea ce se traduce într-un cost social de peste 3 miliarde de euro din decese și peste 1 miliard de euro pentru răniții grav.
Costul unei vieți în statistici
Valoarea economică a unei vieți pierdute într-un accident rutier poate părea greu de cuantificat, însă instituțiile publice sunt obligate să o estimeze. Autoritatea Rutieră Română a calculat costul social mediu al accidentelor fatale și grave, cu rezultatele următoare:
- Un accident mortal costă, în medie, 2,32 milioane de euro;
- Un rănit grav implică un cost social de peste 325.000 de euro.
Aceste valori includ tratamentul medical, pierderea productivității, cheltuielile administrative, daunele materiale și costurile umane. Ciora a subliniat că printre cei decedați se află oameni care ar fi putut contribui prin inovație, educație și antreprenoriat, iar aceste pierderi au un impact social imens.
Cresterea economică și accidentele rutiere
Pe măsură ce economia crește, numărul de mașini din circulație crește, ceea ce duce la un trafic mai aglomerat și la viteze mai mari. Infrastructura, însă, nu reușește să țină pasul, ceea ce determină o creștere a numărului de accidente. Ciora a explicat că, potrivit unui studiu, creșterea veniturilor duce la un număr mai mare de mașini, iar România se află încă în partea ascendentă a curbei accidentelor. Studiul menționează un prag de inflexiune: „În jurul valorii de 15.000 de dolari PIB pe cap de locuitor, relația se inversează. Dincolo de acest nivel, pe măsură ce veniturile cresc, numărul accidentelor începe să scadă.”
România se află în această zonă vulnerabilă, iar Ciora a menționat că, în studiul din 2016, țara era sub pragul de maturitate rutieră. Creșterea economică a dus la o mobilitate mai mare și mașini mai puternice, dar infrastructura nu a ținut pasul, rezultând în creșterea accidentelor și a mortalității. Abia după atingerea acestui prag, investițiile devin eficiente, iar siguranța rutieră începe să crească.
Măsuri de prevenire
Pentru a reduce pierderile umane și costurile economice, măsurile esențiale deja cunoscute includ infrastructură modernă, monitorizare automată, educație rutieră permanentă și politici publice coerente. Ciora a sintetizat problema în logica unui sistem economic: „Dacă avem o problemă, costurile cresc: crește nevoia de infrastructură, crește presiunea pe sistemul medical, crește necesitatea programelor de educație rutieră. Investițiile în siguranță nu sunt o cheltuială, ci o economie pe termen lung.”
România plătește anual miliarde pentru accidente. O parte din aceste costuri, dacă ar fi direcționate către autostrăzi, radare fixe, piste sigure și educație rutieră, ar putea salva vieți și bani, într-o economie care deja suferă.
