România pe calea îndatorării
Datoria României a crescut cu aproape 115 miliarde de lei de la începutul anului. Ministerul Finanțelor a reușit să atragă de la investitori și populație aproximativ 50% din necesarul de finanțare al țării pentru acest an. Dacă deficitul nu va fi menținut sub control, se preconizează că vor fi necesare împrumuturi și mai mari, la dobânzi tot mai ridicate.
România plătește cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană. De la începutul anului, statul a împrumutat 114,7 miliarde de lei pentru a finanța cheltuielile curente și a rostogoli datorii mai vechi. Această sumă este cu circa 5 miliarde de lei mai mare decât cea înregistrată în aceeași perioadă a anului trecut.
În total, necesarul de finanțare al Guvernului pentru acest an se ridică la 232 de miliarde de lei, din care cetățenii români au contribuit cu 23 de miliarde de lei prin achiziția de titluri de stat Fidelis și Tezaur.
Din cauza necesarului mare de finanțare și a turbulențelor politice generate de alegerile prezidențiale amânate din noiembrie 2024 pentru mai 2025, dobânzile la care s-a împrumutat statul au fost semnificativ mai mari comparativ cu anul precedent. Acestea au urcat peste 8% imediat după primul tur al alegerilor, scăzând ulterior la 7,4% după victoria lui Nicușor Dan, care a calmat investitorii. Totuși, dobânzile rămân la cele mai ridicate niveluri pentru un stat din Uniunea Europeană, influențate de necesarul mare de finanțare, echivalent cu 12% din PIB în acest an.
Pentru a reduce nivelul dobânzilor, este necesară formarea rapidă a unui nou guvern care să implementeze măsuri credibile de reducere a deficitului bugetar. Aceste măsuri ar putea include atât o reducere a cheltuielilor publice, cât și o creștere a veniturilor statului, printr-o mai bună colectare a impozitelor existente sau prin majorarea acestora.
Până în februarie, datoria publică a atins 990,8 miliarde de lei, echivalând cu 56,3% din PIB.
