România și Ungaria, codașele creșterii economice în regiune
Creșterea economică anuală a României în trimestrul al doilea a fost de 0,3%, la jumătate față de așteptările analiștilor și cea mai redusă din regiune, alături de Ungaria, care a înregistrat o creștere de 0,1%. În schimb, economia Poloniei a crescut cel mai rapid, cu 3,4% anual, iar date bune de creștere au fost raportate și de Croația (2,9%), Cehia (2,4%) și Serbia (3,4%). România, Ungaria, Slovacia (0,4%) și Slovenia (0,7%) au fost codașe în acest context.
Erste a revizuit în jos estimările de creștere economică pentru 2026 și a semnalat riscuri și pentru prognoza pe actualul an. Dinamica vânzărilor cu amănuntul a încetinit, iar sectorul serviciilor a avut evoluții mixte. Industria a înregistrat o ușoară îmbunătățire în termeni trimestriali. Economistul de la ING Bank România, Ștefan Posea, a menționat că creșterea de 0,3% a fost conformă cu așteptările, având în vedere dificultățile evidențiate de indicatorii de înaltă frecvență.
ING păstrează prognoza de creștere economică de 0,3% pentru acest an, subliniind riscurile negative legate de încrederea consumatorilor. În același timp, Erste menține estimarea de 1,3% pentru 2023, dar subliniază că aceasta ar putea fi revizuită în jos. Economistul BCR, Vlad Ioniță, a menționat că investițiile ar trebui să aibă o contribuție pozitivă la creștere, având în vedere datele de înaltă frecvență și execuția bugetului de stat.
BCR a redus prognoza de creștere economică pentru anul viitor de la 3,1% la 2,1%, ținând cont de măsurile de consolidare fiscală anunțate recent. Ioniță a evidențiat importanța fondurilor UE pentru creșterea PIB-ului, având în vedere că consumul ar trebui să rămână scăzut.
Dinamica secvențială T2 vs T1 a fost de 1,2%, comparativ cu mediana Bloomberg de 0,3%, iar dinamica anuală ajustată de sezonalitate a fost de 2,1%. Discrepanțele între ratele de creștere ajustate și neajustate sunt semnificative, iar economiștii așteaptă date detaliate pentru a înțelege aceste variații.
Indicatorii de încredere în economia românească au scăzut substanțial în acest an, intrând sub pragul de 100 de puncte, indicând o scădere a activității economice. Banca Națională a României a precizat că economia a intrat pe o pantă descendentă a cererii, cu o dinamică sub potențial și cu până la 3 puncte procentuale pe parcursul anului viitor. Inflația este așteptată să accelereze peste 9%, pe fondul majorării taxelor și accizelor și al creșterii facturilor la energia electrică.
