România pierde 458,7 milioane de euro din cererea nr. 3 a PNRR
România a înregistrat o pierdere de 458,7 milioane de euro din cererea nr. 3 de plată din PNRR, din cauza reformelor întârziate sau realizate defectuos în anii anteriori, a anunțat ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru. De asemenea, acesta a subliniat că alte 350,7 milioane de euro au fost recuperate din sumele inițial suspendate.
„Decizia finală pe cererea de plată nr. 3 din PNRR: am reușit să recuperăm 350,7 milioane de euro din banii care inițial au fost suspendați; pierdem 458,7 milioane de euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau realizate defectuos în anii trecuți. Am primit, ieri seară, evaluarea Comisiei Europene privind cererea de plată nr. 3 din PNRR. Este una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a avut până acum”, a explicat Pîslaru.
Cererea a fost depusă pe 15 decembrie 2023, iar reformele incluse trebuiau să fie deja îndeplinite corespunzător la momentul depunerii. În mai 2025, Comisia Europeană a suspendat parțial unele sume, deoarece mai multe reforme nu fuseseră îndeplinite satisfăcător. România a avut o perioadă de corectare și a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025, însă Comisia a stabilit că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător.
Pierderi și recuperări pe jaloane importante
Ministrul a evidențiat că România pierde bani în special din cauza numirilor politice în conducerea companiilor de stat. De exemplu, au fost recuperați bani pentru jaloanele privind pensiile speciale și AMEPIP, dar pentru companiile de stat din energie și transporturi s-au înregistrat pierderi semnificative.
„Cea mai importantă victorie din CP3 este pe tema pensiilor speciale. Aici, din cele 231 de milioane de euro suspendate inițial, România recuperează 166 de milioane de euro. A fost un dosar greu, care a suportat 6 amânări la Curtea Constituțională, fapt ce a făcut ca termenul agreat cu Comisia să fie cu mult depășit”, a spus Pîslaru.
În ceea ce privește AMEPIP și guvernanța companiilor de stat, România a reușit să recupereze 132 de milioane de euro. Totuși, pentru companiile de stat din energie, pierderile se ridică la 180 de milioane de euro, din care s-au recuperat doar 48 de milioane de euro. La companiile de stat din transporturi, România pierde 15,4 milioane de euro, reușind să recupereze 4,5 milioane de euro.
Critica sistemului politic
„Nu poți pretinde fonduri europene și, în același timp, să numești în continuare băieții deștepți de la partid în conducerea companiilor de stat. Nu poți cere încredere de la Bruxelles, în timp ce tu, la București, doar mimezi selecția pe criterii de profesionalism”, a subliniat ministrul.
Pîslaru a adăugat că vinovați pentru aceste pierderi sunt „fiecare politician care a folosit fiecare ocazie pentru a amâna ori a anula orice demers de reformă reală”. El a menționat că toți românii vor plăti nota de plată pentru incompetența unor lideri politici, concluzionând: „Poate, totuși, data viitoare ne învățăm minte.”
