Rusia pe marginea prăpastiei: temerile lui Putin în fața crizei demobilizării
Războiul din Ucraina se apropie de patru ani, iar economia care susține eforturile militare ruse a intrat într-o fază critică, cu o transformare aproape ireversibilă. Chiar dacă nu se va prăbuși complet, economia nu va putea reveni la starea anterioară. A ajuns într-o „zonă a morții”, unde deteriorarea depășește capacitatea de recuperare, conform unei analize a The Economist. Economia Rusiei este blocată într-un „echilibru negativ”, menținându-se pe linia de plutire, dar distrugându-și lent capacitatea de recuperare. Veniturile din export sunt în scădere, iar deficitul bugetar nu poate fi acoperit din venituri fiscale suplimentare. În 2025, economia Rusiei a crescut cu doar 1%, iar prognozele pentru anul curent sunt și mai sumbre.
În ultimii patru ani, economia rusă s-a bifurcat în două sectoare distincte. Primul include industria militară și industriile conexe, care primesc cele mai multe resurse și sunt în expansiune, angajând forță de muncă și atrăgând investiții. Al doilea sector cuprinde micile afaceri și industriile de consum, care se află într-o stare de degradare. Producția în domeniul apărării a crescut semnificativ, în timp ce industria civilă s-a restrâns.
Rusia continuă războiul din Ucraina cu speranța că inamicii săi se vor confrunta cu dificultăți interne, cum ar fi ruperea coaliției occidentale sau capitularea Ucrainei. Economia Rusiei funcționează acum pe baza unei „rente militare”, care implică transferuri bugetare către întreprinderile de apărare, generând salarii și activitate economică. Spre deosebire de veniturile din petrol din anii ‘2000, care proveneau din afara sistemului, renta militară este o redistribuire internă, având un efect economic negativ pe termen lung.
Demobilizarea Rusiei fără a provoca o criză economică ar necesita îndeplinirea a cinci condiții esențiale: garanții de securitate credibile, demobilizare în masă cu reinstruirea eficientă a forței de muncă, ridicarea parțială a sancțiunilor, reformarea sistemului de achiziții publice în domeniul apărării și un ecosistem robust pentru firmele mici și mijlocii. Probabilitatea ca toate aceste condiții să fie îndeplinite simultan este extrem de scăzută.
Deficitul bugetar al Rusiei a crescut rapid, ajungând la 5,6 trilioane de ruble (aproximativ 73 de miliarde de dolari) în 2025, cel mai mare nivel de la pandemie. Veniturile din exportul de petrol se află la cel mai scăzut nivel din ultimele șase ani, iar prețul țițeiului Ural este cu 25-30% mai mic decât cel de referință Brent. Aceste condiții ar putea motiva Moscova să caute o soluție pentru încheierea războiului, dar Vladimir Putin observă și situația din Europa, care se confruntă cu propria criză economică și politică.
Elite din Rusia cred că Occidentul urmărește constrângerea strategică permanentă a Rusiei, iar această percepție influențează deciziile Kremlinului. Dacă ambele părți se așteaptă la o confruntare continuă, conflictul rămâne singurul rezultat stabil. Rusia va putea să continue războiul, dar riscurile asociate cu stagnarea economică cresc constant. Evitarea degradării economice necesită, în primul rând, încheierea războiului, deși acest lucru nu garantează recuperarea economică. Fiecare an suplimentar în această situație crește riscurile sistemice, care pot conduce la o criză fiscală sau un colaps instituțional.
